Model de actiune în declararea sau constatarea simulatiei
Producator: Cabinet de avocatura ColtucPrezentare Model de actiune în declararea sau constatarea simulatiei
Prezentam un singur model de cerere de chemare în judecata care poate fi adaptat la oricare dintre cele 5 cazuri prezentate cu titlu orientativ, ce se pot ivi în practica judiciara.
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a),_, domiciliat(a) în_, formulez
ACTIUNEA ÎN DECLARAREA (CONSTATAREA) SIMULATIEI,
împotriva pârâtului(ei)_, domiciliat(a) în_, pentru ca prin hotarâre judecatoreasca sa se constate ca contractul de împrumut, vanzare-cumparare, donatie etc., autentificat sub nr._, din_, de Notariatul public_, prin care_, este stimulat.
Va rog sa obligati pe pârât(a) la plata cheltuielilor de judecata.
Motivele actiunii:
în fapt, din contractul enuntat reiese ca:
1) Am împrumutat pâratului(ei) suma de lei, lucru nereal, fiind vorba de un contract simulat, fictiv, întocmit la rugamintea pâratului(ei).
Interesul meu este sa se constate ca acest contract este simulat pentru ca sunt cercetat si nu pot justifica provenienta sumei prevazuta în acest contract de împrumut;
2) Paratul(a)_a vândut copâratului(ei) autoturismul (sau motocicleta
etc.), contract care este simulat.
Scopul acestui contract a fost acela de a se crea o aparenta de înstrainare, pentru ca, în realitate, bunul(rile. continua sa fie în patrimoniul pârâtului(ei), care-mi datoreaza suma de_lei.
De aceea, va rog sa constatati simulatia acestui contract pentru ca sa pot urmari bunul(rile. înstrainat(e. în vederea realizarii creantei pe care o am împotriva debitorului(oarei) parat(a)_;
3) Tatal meu,_, a vândut pârâtului(ei) una casa, situata în_, compusa
din acoperita cu_, act care este simulat, în realitate fiind vorba de o donatie
deghizata, pentru motivul ca nu s-a platit pretul.
Voi dovedi ca tatal meu a facut actul în scopul de a scoate din masa succesorala bunurile enuntate, desi nu i s-a platit pretul, act care ma prejudiciaza în calitate de mostenitor al vânzatorului.
De aceea, va rog sa admiteti actiunea si sa constatati ca actul este simulat, fiind vorba de o donatie deghizata.
Hotarârea de constatare a acestei actiuni îmi este necesara în cadrul altui proces, pentru a stabili ca este vorba de o donatie si daca prin aceasta nu cumva mi s-a încalcat dreptul meu de mostenitor rezervatar;
4) Am vândut un imobil (casa) pârâtului(ei), la pretul de lei, iar în contractul de vanzare-cumparare am trecut un pret mai mic, adica de_lei.
Scopul a fost acela ca pârâtul(a) sa plateasca o taxa de timbru mai mica pentru autentificarea contractului.
Dovada ca pretul este cel indicat în aceasta actiune o fac cu contraînscrisul, sub semnatura privata, încheiat de noi anterior întocmirii actului autentic;
Interesul acestei actiuni îl constituie faptul ca doresc sa se stabileasca suma reala pe care am platit-o, pentru ca_;
5) Pârâtul(a)_, a vândut copârâtului(e)_una casa, situata în_, cu vecinatatile_, pentru care a primit pretul în suma de lei. în realitate, adevaratul cumparator sunt eu care am platit pretul.
Copârâtul(a)_a fost folosit(a) ca persoana interpusa, eu nedorind sa se
stie ca am dobândit un asemenea imobil.
Pârâtul(a)_, desi a primit de la mine pretul integral, a refuzat si continua
sa refuze sa-mi predea imobilul, în calitate de cumparator real. Refuza acest lucru si fata de copârâtul(a)_în calitate de cumparator aparent.
De aceea, va rog sa constatati simulatia acestui contract, rezilierea lui si obligarea paratului(ei) la restituirea pretului primit.
în drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 1175 C. civ.
Va rog sa admiteti actiunea si sa constatati ca_.
Dovada actiunii o fac cu contraînscrisul, cu interogatoriul parâtului(ei), cercetare locala, expertiza si proba cu martorii:_
Depun prezenta actiune în_ exemplare, copia contraînscrisului (daca îl
are), timbru fiscal în valoare de lei si timbrul judiciar în valoare de lei.
Data depunerii__
Semnatura_
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI_
Explicatii teoretice
SIMULATIA
1. CONCEPT SI REGLEMENTARE
1. SEDIUL MATERIEI îl constituie dispozitiile art. 1175 C. civ.
2. NOTIUNEA DE SIMULATIE. Simulatia este o operatie juridica care implica încheierea a doua contracte.
Primul contract, numit contraînscris (contre-lettre), reprezinta vointa reala a partilor, în care sunt precizate adevaratele raporturi juridice pe care partile înteleg sa le stabileasca, dar pe care nu vor sa-l dea publicitatii, din diverse motive, deci îl tin secret. Acest prim contract, numit real si secret (sau ascuns), pe care partile nu vor sa-l dea publicitatii, trebuie sa fie anterior sau concomitent fata de cel de-al doilea contract. Intereseaza deci, privind validitatea sa, data când a avut loc conventia dintre parti, în sens de operatiune juridica (negotium), si nu data când se redacteaza înscrisul doveditor, în sensul de instrumentum, în care s-a consemnat actul real si secret, înscrisul doveditor putând fi redactat ulterior datei la care a avut loc conventia si ulterior chiar datei când se încheie cel de-al doilea contract.
Simultan sau ulterior încheierii primului contract, partile, în scopul de a ascunde existenta acestui prim contract real si secret, întocmesc un al doilea contract, aparent si public, menit sa dea impresia creierii unei situatii juridice diferite de cea reala, în scopul camuflarii primului contract real si secret.
Aceste operatii juridice, de încheiere a celor doua contracte, prin care în primul (real si secret) este reflectata vointa reala a partilor si în al doilea (aparent si public) se creeaza o situatie diferita de cea adevarata, se numeste simulatie, care între partile contractante se poate dovedi cu un contraînscris care ar modifica actul aparent ce se pretinde a fi simulat
3. Actiunea în declararea simulatiei. Temei juridic. Prin actiune în declararea simulatiei întelegem mijlocul juridic procedural prin care partea interesata cere instantei judecatoresti sa constate ca primul act este cel real, iar cel de-al doilea,
cel public si aparent, este inexistent, simulat, si, ca atare, sa-l înlature, restabilind astfel raportul juridic real dintre partile contractante, în sensul scoaterii din clandestinitate.
Temeiul juridic al acestei actiuni îl constituie dispozitiile art. 1175 C. civ., potrivit carora actul secret, care modifica actul public, aparent, produce efecte depline numai între partile contractante si succesorii lor universali; un asemenea act nu poate fi invocat împotriva tertilor, carora nu li se poate opune decât actul public, aparent, cu exceptia cazului când se face dovada ca tertul a fost de rea-credinta, adica a avut cunostinta de simulatie. în aceasta situatie, asa cum vom vedea, i se poate opune actul secret.
4. CARACTERUL ACTIUNII. Actiunea în constatarea simulatiei are drept scop stabilirea faptului ca primul act, cel real si secret, cunoscut si sub denumirea de contraînscris, reprezinta adevarata vointa a partilor, prin care modifica sau desfiinteaza efectele celui de-al doilea contract, cel aparent si public.
Retinând existenta acestui scop, de stabilire a continutului actului real si secret si de inexistenta actului public si aparent, actiunea în declararea simulatiei are un caracter de actiune în constatare, fiind imprescriptibila, putând fi exercitata oricând atât pe cale principala, cât si pe cale de exceptie.
Caracterul de actiune în constatare este în concordanta cu principiul ce îngaduie ca aparenta de drept, creata de actul aparent si public, sa poata fi înlaturata oricând, actul juridic simulat nefiind susceptibil de consolidare prin trecerea timpului, actiune care este imprescriptibila.
5. SCOPURILE si FORMELE SIMULATIEI. Partile recurg la simulatie datorita unor scopuri diferite, care au în vedere însasi existenta contractului, natura, clauzele sau persoanele între care se încheie.
Prin simulatie se urmareste a se crede în existenta unui act (aparent si public) care în realitate nu exista sau sa ascunda natura actului real printr-un act aparent deghizat, ori sa mascheze adevaratele conditii ale actului real sau persoanelor care îl încheie. Deci este vorba de un acord între partile contractante pentru a ascunde adevarata conventie intervenita între ele.
în raport de scopul urmarit, care poate avea chiar un caracter ilicit, cum ar fi eludarea sau fraudarea legii, simulatia îmbraca mai multe forme, motiv pentru care ne vom referi la cele mai importante si frecvent întâlnite în practica judiciara:
1) Fictivitatea contractului aparent si public. Scopul acestui contract consta în disimularea totala a realitatii. Se creeaza, numai aparent existenta unui contract, care, în realitate, nu s-a încheiat, nu exista.
2) încheierea actului aparent si public prin frauda la lege. în acest caz, prin simulatie, partile urmaresc evitarea aplicarii unor legi sau ocolirea prevederilor prohibitive ale legii, prin încheierea unor contracte. Spre exemplu, X, fiind trimis în judecata pentru viol, în stare de arest si condamnat de prima instanta, declara recurs si cere sa i se dea posibilitatea sa se casatoreasca cu victima, care face aceeasi declaratie. Adesea, în vederea încheierii acestui act, infractorul este pus în libertate si, pâna la termenul fixat de instanta, prezinta certificatul de casatorie, act care îl absolva de pedeapsa penala.
3) Contractul deghizat. Sunt cele mai frecvent întâlnite în practica judiciara. Scopul lor este de a ascunde adevarata natura, cauza sau un element esential al contractului real si secret. Spre exemplu:
a) Natura contractului. Desi în realitate se încheie un contract de donatie, actul public, aparent, este de vânzare-cumparare si trebuie sa fie facut prin înscris autentic;
b) Cauza contractului. De pilda, o vânzare care ascunde o donatie bazata nu pe intentie de liberalitate, ci pe o contraprestatiune cu caracter ilicit, anume traiul în concubinaj;
c) Un element esential al contractului: pretul. Partile, pentru a eluda dispozitiile privitoare la taxele de timbru ce se percep pentru întocmirea unor acte, se înteleg ca în actul public, autentificat, sa se treaca un pret mai mic decât în actul real si secret. Astfel, în actul sub semnatura privata de vânzare-cumparare a unui imobil s-a trecut pretul real de 140
000 lei, iar în actul autentic s-a convenit sa se treaca suma de 90 000 lei, cumparatorul platind taxa de autentificare la aceasta ultima suma. în legatura cu acest caz de simulatie, la care se recurge destul de frecvent, în scopul evitarii aplicarii integrale a taxelor de timbru, amintim ca o asemenea fapta constituie infractiunea de fals în declaratii, prevazuta si pedepsita de dispozitiile art. 292 C. pen., care se sanctioneaza cu pedeapsa de la 3 luni la 2 ani închisoare sau cu amenda. Din punct de vedere fiscal, se stabileste taxa la pretul real si se obliga partile la plata diferentei plus majorarile legale de la data întocmirii actului;
4) Interpunerea de persoane. Sunt cazuri în care simulatia se prezinta sub forma unei interpuneri de persoane. De exemplu, adevaratul cumparator al unui imobil este trecut în actul real si secret, iar în actul aparent si public, autentificat, este trecut un alt cumparator. Vânzatorul neîntelegând sa-si respecte obligatia de predare a bunului, adevaratul cumparator, prevazut în actul real si secret, îl cheama în judecata pentru constatarea simulatiei, rezolutiunea contractului de vânzare si restituirea pretului în suma de 140 000 lei.
în aceste contracte, persoana interpusa nu actioneaza în calitate de reprezentant al partii ce figureaza în contractul real si secret, ci în nume propriu. Aceasta simulatie nu trebuie confundata cu contractul de mandat fara reprezentare, prin care cel care contracteaza în calitate de mandatar ascunde aceasta calitate partii cu care contracteaza. Un asemenea contract nu este aparent decât pentru mandatar, obligat sa încheie un alt contract pentru a transmite bunul celui de la care a primit mandatul. Observam ca nu-i vorba, ca la simulatie, de doua acte, unul real si secret si al doilea aparent si public, încheiat între aceleasi persoane.
5. EFECTELE SIMULATIEI. Ca regula generala, simulatia nu viciaza contractul real, nefiind, prin ea însasi, o cauza de nulitate a acestuia, cu exceptia cazului când prin actul real si secret se aduce atingere intereselor generale si ordinii publice sanctionate cu nulitate absoluta.
O alta regula este aceea ca actul real, secret, este inopozabil partilor.
La stabilirea efectelor pe care le produce simulatia trebuie avute în vedere cele trei grupuri de raporturi: dintre partile care au încheiat contractul, dintre aceste parti si terti si dintre terti.
1) Efectele simulatiei între partile contractante. Potrivit art. 1175 C. civ., actul secret, care modifica un act public, nu poate avea putere decât între partile contractante si succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea nici un efect în contra altor persoane.
Potrivit acestei reglementari între partile contractante produce efecte numai contractul real, secret - contraînscrisul cu conditia de a fi licit, de a îndeplini conditiile de forma si fond necesare validitatii sale. Acelasi contract, nu cel public si aparent, îsi va produce efectele si fata de succesorii universali si cu titlu universal ai partilor;
2) Efectele simulatiei fata de terti. în notiunea de terti, în afara persoanelor straine de contract, pe care le numim adevaratii terti (penitus extranei), mai sunt terti succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari ai partilor.
Mai pot fi terti chiar si succesorii universali, când au interesul sa-si apere rezerva si acest lucru nu-1 pot face decât dovedind simulatia.
în ceea ce-i priveste pe terti, am vazut ca partea finala a art. 1175 C. civ. prevede ca actul real, secret - contraînscrisul - nu poate avea nici un efect contra altei persoane, adica fata de tertii de buna-credinta.
Tertilor le este opozabil contractul aparent, public, chiar daca acesta nu corespunde realitatii. Din acest punct de vedere, tertii sunt mai bine ocrotiti împotriva actului secret decât prin relativitatea efectelor contractelor, care poate produce unele efecte fata de succesorii cu titlu particular si sa fie opozabil tertilor. în schimb, simulatia face ca actul secret sa nu produca nici un efect fata de succesorii cu titlu particular, act inopozabil tertilor enuntati, adica cei propriu-zisi (penitus extranei), cât si creditorilor chirografari.
3) Efectele simulatiei între terti. între terti se pot ivi conflicte în cazul în care unul are interesul sa revoce contractul aparent, iar altul contractul secret. în vederea rezolvarii unui asemenea conflict trebuie cercetat faptul daca tertii au fost ori nu de buna-credinta, stiind ca în favoarea lor opereaza prezumtia de buna-credinta, pe care o pot invoca (bona fides praesumitur), dar care poate fi rasturnata, în cazul în care se dovedeste ca au avut cunostinta de existenta actului secret.
Daca prezumtia bunei-credinte nu este infirmata prin dovada relei-credinte, are câstig de cauza tertul de buna-credinta care invoca actul aparent.
Daca un tert este de rea-credinta, tertul de buna-credinta are un drept de optiune între actul aparent, public, si actul real si secret, dupa cum pledeaza interesele sale. Aceasta solutie este corecta din moment ce tertul de rea-credinta a cunoscut actul secret de la data contractarii, urmând ca efectele acestuia sa-i fie opozabile, în cazul în care tertul de buna-credinta întelege sa opteze pentru acest act secret.
6. SESIZAREA INSTANTEI. Declararea simulatiei poate fi invocata de partile contractante, de terti si de orice alta persoana interesata, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie, dar în ambele situatii trebuie sa se adreseze instantelor judecatoresti competente. în primul caz, partea interesata trebuie sa sesizeze instanta cu cerere de chemare în judecata care sa cuprinda elementele prevazute de art. 112 C. proc. civ. în cererea de chemare în judecata reclamantul are datoria sa indice numele, initiala si prenumele partilor care urmeaza sa fie citate în proces, obiectul cererii, motivele de fapt si de drept pe care se întemeiaza cererea si dovezile pe care se sprijina fiecare capat al cererii de chemare în judecata.
între parti, în cazul în care contractul este constatat prin înscris, proba nu se poate face decât prin înscris chiar daca valoarea este sub 250 lei.
în cazul simulatiei ilicite, chiar între partile contractante, proba fraudei se poate face prin orice mijloc de proba admis de lege.
în raporturile dintre parti si terti, acestia nefiind parti contractante, deci în imposibilitate de a-si procura o proba scrisa, pot dovedi faptul simulatiei prin orice mijloc de proba admis de lege. De fapt, în general, scopul simulatiei fiind acela de a prejudicia interesele unor terte persoane, este firesc ca ei sa-si poata apara drepturile încalcate prin oricare din mijloacele de proba admise de lege, inclusiv proba cu martori. Actiunea în declararea simulatiei are un caracter imprescriptibil.
7. EFECTELE HOTARÂRII JUDECATORESTI. Principalul efect al admiterii actiunii îl constituie constatarea continutului real al contractului, si nu nulitatea lui, moment în care înceteaza caracterul secret al contraînscrisului.
Ca urmare a constatarii simulatiei, fostul contract real si secret pentru a-si putea produce efectele este necesar ca el însusi sa fie valabil încheiat. Daca este nul de drept sau anu-labil, el va putea fi desfiintat pe calea actiunii în nulitate. Aceasta sanctiune se poate aplica tot în cadrul actiunii în constatare a simulatiei, cu conditia ca partea interesata sa fi cerut acest lucru, capat de actiune care se timbreaza distinct.
în cazul constatarii simulatiei ilicite, legea lipseste contraînscrisul de orice eficacitate, chiar în raporturile dintre parti, contractul secret fiind lovit de nulitate absoluta din cauza fraudei la lege, nulitate care se pronunta tot prin hotarârea judecatoreasca în cadrul actiunii în declararea simulatiei.
în cazuri de acest gen, se admite actiunea, se declara simulatia si apoi se constata faptul ca actul secret, fiind ilicit, este nul de drept.
Jurisprudenta
1. Simulatie. Subrogarea persoanei cumparatorului nudei proprietati.
Reclamanti au chemat în judecata pe pârâti, solicitând sa se constate ca actul autentic de vânzare-cumparare nr. 6447/1990 privind imobilul înscris în C.F. 431 Santuhalm este simulat în ce priveste persoana cumparatorului nudei proprietati, adevaratul cumparator fiind reclamantul B.I. si nu O.D.
Se invoca în motivarea actiunii existenta unui act sub semnatura privata anterior actului autentic, prin care vânzatoarea M.V. a vândut reclamantului B.I. imobilul în litigiu în schimbul pretului de 230.000 lei din care s-a achitat o arvuna de 75.000 lei, restul de 155.000 lei urmând a fi achitat ulterior vânzatoarei.
Sustine reclamantul ca a înteles sa cumpere imobilul în întregime si nu numai uzufructul viager, pârâtii O.D. si O.V. fiind trecuti în contract drept cumparatori ai nudei proprietati profitând de nestiinta reclamantului.
Actiunea, respinsa initial de Judecatoria Deva prin sentinta civila nr. 4080 din 16.10.1997 a fost admisa decizia civila nr. 1593/1998 a Tribunalului Hunedoara, ca urmare a admiterii apelului reclamantilor, aceasta hotarâre fiind mentinuta în recurs prin decizia civila nr. 141 din 25.01.1999 a Curtii de Apel Alba Iulia.
Instantele de apel si de recurs au retinut corect existenta simulatiei prin subrogarea persoanei cumparatorului nudei proprietati, pretinsa eroare cu privire la obiectul contractului, invocata de reclamanti, nefiind dovedita.
2. Simulatie pentru fraudarea unor legi. Prin contractul de vânzare-cumparare autentificat, vânzatorii au înstrainat pârâtei un apartament.
Desi contractul a fost încheiat între partile de mai sus, reclamantii apreciaza ca acest act a fost simulat prin interpunerea pârâtei în locul adevaratilor cumparatori, care nu aveau dreptul de a achizitiona locuinta de la persoane fizice. Prima instanta a admis actiunea reclamantilor însa solutia în speta a fost considerata gresita, deoarece nu s-au avut în vedere conditiile esentiale care tin de natura simulatiei.
Simulatia este o operatiune juridica care implica încheierea a doua contracte.
Primul contract pe care partile nu vor sa-l dea publicitatii, reprezinta vointa reala a acestora, adevaratele raporturi juridice încheiate între ele si este denumit contraînscris.
Al doilea contract, denumit aparent sau public este încheiat în scopul de a ascunde existenta primului contract real si respectiv pentru a crea o situatie diferita de cea adevarata.
Reclamantii, desi sustin ca, contractul de vânzare-cumparare este simulat, prin inter-pune-rea de persoane, nu au facut dovada în acest sens, respectiv nu au dovedit existenta contraînscrisului, a actului secret si real, care sa fi stabilit o alta situatie decât cea prevazuta în contractul public.
Prin actul secret, care ar fi trebuit sa se încheie între vânzatori si cumparatoare trebuia sa se specifice ca adevaratii beneficiari ai contractului sunt alte persoane decât cea care apare în contractul public. De asemenea se mai poate retine ca necesitatea existentei contraînscrisului ca o conditie a dovedirii simulatiei nu face exceptie în situatia în care partile contractante sau tertii sunt rude apropiate.
în aceste conditii tribunalul a admis apelurile declarate.
împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantii, criticând-o în temeiul art. 304 pct. 8, 9, 11 C. proc. civ. întrucât se considera în apel, ca o conditie obligatorie pentru simulatie este existenta unui contraînscris. Desi este unanim acceptat în literatura juridica si în jurisprudenta ca exista o piedica morala care face ca de regula între rude apropiate sa nu se încheie acte scrise care sa constate vointa secreta a partilor.
Probele administrate confirma existenta operatiunii juridice dovedind cine au fost adevaratii cumparatori.
Se sustine ca prin simulatie nu poate fi eludata o lege care are caracter imperativ, actiunea reclamantilor încercând sa legalizeze o nulitate absoluta în contextul legislatiei anului 1983.
Tocmai acesta este scopul urmarit prin simulatie, de a evita aplicarea unor legi, de a ocoli prevederile prohibitive referitoare la anumite contracte. Prin interpunerea de persoana partile din contractul aparent pot urmari înlaturarea unor dispozitii legale care împiedica efectuarea unor operatiuni juridice de catre anumite persoane.
Recursul a fost respins.
Primul motiv de critica ar fi fost întemeiat daca din interpretarea gramaticala a considerentelor deciziei recurate ar fi reiesit ca s-a ignorat imposibilitatea morala de preconstituire a probelor si dovada actului secret.
Dar în cauza, elementul esential si definitoriu al simulatiei - actul secret în sensul art. 1175 C. civ., acordul de vointa nu a fost dovedit si prin urmare firesc s-a constatat ca nu sunt întrunite conditiile simulatiei prin interpunere de persoana.
Este adevarat ca s-au facut dovezi ca sotii M ar fi putut fi cumparatori, în timp ce pârâta nu ar fi avut venituri, dar dovada existentei negotiumului, a acordului de vointa dintre aceste parti nu se poate raspunde or extrage din posibilitati, ca trebuie dovedita ca în cazul oricarui act juridic unde prioritatea apartine vointei reale a partilor.
Or aceasta vointa reala de a încheia un act secret sub orice forma ar fi fost nu s-a aprobat în cauza.
Pe de alta parte, si în cazul îndeplinirii conditiei de mai sus, simulatia nu ar fi putut fi retinuta, prin ea urmarindu-se fraudarea unei legi (decretul 189/1977) în vigoare la data respectiva, lege care instituia o incapacitate speciala de protectie pentru terti si care sanctiona încalcarea dispozitiilor ei cu nulitatea absoluta.
Prin urmare actul fiind nul absolut înca de la nasterea sa, prin frauda la lege si abuz de drept, nu poate produce efectul urmarit prin el însusi, consecinta fiind a invalidarii sale.
De mentionat este ca decizia recurata a facut corecta aplicare a principiului nemo auditur proprium turpitudinem allegonis, în sensul ca nimeni nu poate invoca încalcarea unei legi în scopul obtinerii unui drept.
Mentinând considerentele deciziei tribunalului, recursul a fost respins.
Pentru a vizualiza datele companiei
C************************************
va rugam sa va autentificati accesand urmatorul buton:
LoginC************************************
va rugam sa va autentificati accesand urmatorul buton:
PRODUSE ASEMANATOARE CU MODEL DE ACTIUNE ÎN DECLARAREA SAU CONSTATAREA SIMULATIEI
Model de actiune pauliana (revocatorie)
Model 1
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a)_, domiciliat(a) în_, chem în judecata si personal la ...
Model de act de lichidare între so...
Model de act de lichidare între sotul supravietuitor si mostenitori sau între mostenitorii celor doi ...
Model de cerere de chemare în jude...
MODEL DE CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATA
Prezentam un singur model de cerere de chemare în judecata care ...
Model de act de lichidare între fo...
Model de act de lichidare între fosti soti (dupa divort)
ACT DE LICHIDARE A REGIMULUI COMUNITATII LEGALE ...
Model de actiune în constatare nul...
MODELE DE CERERI DE CHEMARE ÎN JUDECATA ÎN MATERIA NULITATII
1. Pentru constatarea nulitatii ...
Model de actiune oblica (indirecta sau s...
Model 1
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a)_, domiciliat(a) în_ în numele debitorului(oarei) ...
Model de act de constatare/declarare a n...
Model de act de constatare/declarare a nulitatii
Contractului de vânzare autentificat sub nr....
De notarul ...
Modele de conventii matrimoniale privind...
Modele de conventii matrimoniale privind alegerea de catre soti a regimului comunitatii conventionale
A. ASPECTE ...
Model de pact de optiune (de vânza...
Model de pact de optiune (de vânzare)[1]
Între:
[...] cu domiciliul în [...], ...