Inscrie firma »
C************************************ Prezentare firma Produsele firmei Contact
MODEL DE CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA

MODEL DE CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA

Producator: Cabinet de avocatura Coltuc
 

Prezentare MODEL DE CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATA

Domnule Presedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant,

Chem în judecata

pe [3]_, domiciliat în_, în calitate de pârât, pentru ca prin hotarârea ce o veti pronunta sa dispuneti:

- obligarea pârâtului la [4]_

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata;

Motivele cererii sunt urmatoarele:

Motivele de fapt [5]: învederez instantei ca_

Temeiul de drept [6]: îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art._

Probe [7]: Solicit încuviintarea urmatoarelor probe_

Anexez [8]: copie actiune pentru pârât, copii înscrisuri pentru pârât certificate pentru conformitate, lista cu numele martorilor propusi si adresele acestora, chitanta de plata a taxei judiciare de timbru în cuantum de_lei, timbrul judiciar în valoare de_lei [9]

Semnatura, [10]

Domnului Presedinte al Judecatoriei/Tribunalului [11]

Explicatii

[1] Natura juridica. Cererea de chemare în judecata, reglementata de art. 112 C. proc. civ., este actul procedural de sesizare a instantei, solicitându-se astfel aplicarea legii la un caz specific, declansând, din momentul introducerii sale, procesul civil. Trebuie subliniat ca, desi termenii de cerere de chemare în judecata si actiune se folosesc alternativ, sunt doua concepte diferite, care nu sunt intersan-jabile. Cererea de chemare în judecata este, asa cum s-a aratat în literatura de specialitate, actul procedural de sesizare a instantei cu actiunea civila. Actiunea civila, în esenta, este mijlocul practic pus de lege la îndemâna titularului unui drept subiectiv, pentru realizarea acelui drept.

Cererea de chemare în judecata poate sa cuprinda o actiune sau mai multe, în functie de interesul reclamantului. Astfel, pot fi formulate mai multe capete de cerere, care sunt expresia procesuala a mai multor actiuni, în cuprinsul aceleiasi cereri de chemare în judecata.

1.1. Cuprinsul cererii. Elementele cererii de chemare în judecata sunt reglementate în mod expres de art. 112 C. proc. civ., fiind necesara mentionarea urmatoarelor aspecte:

a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de înmatriculare în registrul comertului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar.

Daca reclamantul locuieste în strainatate, va arata si domiciliul ales în România, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul.

Sanctiunea care intervine în cazul lipsei numelui este nulitatea, potrivit art. 133 alin. (1) C. proc. civ.

b) numele si calitatea celui care reprezinta partea în proces, iar în cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional.

Atât reclamantul, cât si pârâtul, îsi pot exercita drepturile procedurale fie personal, fie prin mandatar, potrivit dispozitiilor art. 67 alin. (1) C. proc. civ. Procura va fi întocmita prin înscris sub semnatura legalizata, iar când procura este data unui avocat, semnatura va fi certificata potrivit legii avocatilor, conform art. 68 alin. (1) C. proc. civ. Potrivit dispozitiilor art. 67 alin. (2) C. proc. civ., mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte în judecata pe mandant numai daca acest drept i-a fost dat anume. Potrivit dispozitiilor alin. (3) ale aceluiasi articol, daca cel care a dat procura generala nu are domiciliu si nici resedinta în tara, sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare se presupune dat.

Referitor la aplicarea art. 112 pct. 2 C. proc. civ., este important sa mentionam ca, prin O.U.G. nr. 138/2000, a fost introdus art. 114 alin. (5), care prevede conditii speciale pentru situatia în care exista mai multi reclamanti sau pârâti. Potrivit art. 114 alin. (5) C. proc. civ., în ceea ce priveste reprezentarea, în procesele în care, în conditiile art. 47, sunt mai multi reclamanti sau mai multi pârâti, presedintele instantei, tinând cont de numarul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfasurarea normala a activitatii de judecata, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar si îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia;
c) obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci când pretuirea este cu putinta. Pentru identificarea imobilelor se vor arata comuna si judetul, strada si numarul, iar, în lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, sau, când imobilul este înscris în cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul topografic;

d) aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se întemeiaza cererea;

e) aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere;

f) semnatura.

[2] Calitate procesuala activa. Reclamantul, persoana care sesizeaza instanta prin intermediul cererii de chemare în judecata, trebuie sa fie titularul dreptului în raportul juridic dedus judecatii\', actiunea în justitie constituind mijlocul practic pus la îndemâna de lege titularului unui drept subiectiv pentru realizarea acelui drept.

Sanctiunea pentru lipsa calitatii procesuale active este respingerea actiunii ca fiind formulata de o persoana fara calitate.

2.1. înainte de a dobândi calitate procesuala activa, persoana fizica sau juridica trebuie sa aiba capacitate de folosinta, conditie sine qua non, pentru exercitarea drepturilor sale procesuale.

Pentru persoana fizica, nu se ridica probleme deosebite în ceea ce priveste capacitatea de folosinta, întrucât, în raport de dispozitiile art. 4 din Decretul nr. 32/1954, capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor. Potrivit art. 41 alin. (1) C. proc. civ., orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte în judecata. Potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta în judecata ca pârâte, daca au organe proprii de conducere.

în ceea ce priveste persoana juridica, capacitatea este guvernata de principiul specialitatii capacitatii de folosinta, potrivit art. 34 din Decretul nr. 31/1954, ceea ce înseamna ca persoana juridica nu poate avea decât acele drepturi si nu-si poate asuma decât acele obligatii care corespund obiectului ei de activitate, potrivit legii, actului de înfiintare sau statutului. Este important ca, la formularea cererii de chemare în judecata, sa se verifice daca persoana juridica are capacitate de folosinta, ca urmare a dobândirii personalitatii juridice prin înregistrare, autorizare sau alte forme prevazute de lege pentru dobândirea personalitatii juridice.

Sanctiunea pentru formularea unor acte procedurale de o persoana fara capacitate este nulitatea, iar cererea de chemare în judecata formulata în asemenea conditii va fi respinsa ca fiind introdusa de o persoana lipsita de capacitate de folosinta.

2.2. în ceea ce priveste capacitatea de exercitiu, potrivit art. 42 C. proc. civ., persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta în judecata decât daca sunt reprezentate, asistate ori autorizate în chipul aratat de legile sau statutele care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor.

a) Reprezentarea este necesara atunci când persoana este lipsita de capacitatea de exercitiu, respectiv în cazul minorului pâna la vârsta de 14 ani si al interzisului judecatoresc, potrivit art. 11 din Decretul nr. 31/1954. Cererea de chemare în judecata va trebui formulata de catre reprezentantii acestor doua categorii de persoane. Reprezentantii vor fi, în aceste situatii, parintii pentru copilul minor, potrivit art. 105 C. fam., sau, în lipsa acestora, tutorele, iar pentru interzisul judecatoresc, tutorele ori curatorul provizoriu numit de autoritatea tutelara, pâna la rezolvarea cererii de punere sub interdictie.

b) Asistarea intervine atunci când o persoana are capacitate de exercitiu restrânsa, deci poate sa stea personal în instanta, dar trebuie sa fie asistata de o alta persoana, care îi întregeste capacitatea. în raport de dispozitiile art. 105 alin. (2) C. fam., minorul care a împlinit 14 ani si pâna la majorat are capacitate de exercitiu restrânsa. Atunci când acesta formuleaza o cerere de chemare în judecata, o face în nume personal, dar asistat de parinti sau tutore.

c) Autorizarea intervine atunci când reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu sau ocrotitorul legal are nevoie, pentru anumite acte juridice, de o autorizare speciala data de organul competent. Asemenea situatii intervin în ipoteza prevazuta de art. 129 C. fam., care interzice tutorelui sa faca acte de dispozitie cu privire la bunurile minorului, fara încuviintarea autoritatii tutelare. La fel se pune problema pentru persoanele juridice care pot autoriza pe reprezentantul lor sa formuleze o cerere de chemare în judecata sau, dupa caz, sa renunte la judecata sau sa încheie o tranzactie.

d) Reprezentarea legala temporara este reglementata de art. 44 C. proc. civ. si intervine în ipoteza în care persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu nu are reprezentant legal, iar, situatia fiind urgenta, instanta, la cererea partii interesate, va putea numi un curator special pâna la numirea reprezentantului legal. De asemenea, instanta poate numi un curator special în cazul conflictului de interese între reprezentat si reprezentant sau când o persoana juridica nu are reprezentant legal.

Sanctiunea pentru formularea unei cereri de chemare în judecata de catre o persoana lipsita de capacitate de exercitiu este nulitatea relativa, potrivit art. 43 alin. (2) C. proc. civ. Aceasta nulitate poate fi acoperita daca reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va confirma actul procedural formulat de persoana lipsita de capacitate de exercitiu.

2.3. Reclamantul va trebui sa evidentieze interesul promovarii actiunii. Interesul reprezinta folosul practic, din punct de vedere al consecintelor juridice, pe care îl obtine reclamantul prin promovarea actiunii. Interesul trebuie sa fie nascut, actual si legitim. în anumite cauze acesta este evident, cum ar fi într-un proces de partaj sau într-o revendicare imobiliara, însa în actiunile în constatare trebuie învederat instantei care este interesul promovarii actiunii.

Mai mult, în cazul actiunilor în constatare trebuie aratat de ce reclamantul nu poate promova o actiune în realizare, aceasta constituind, de altfel, si o conditie de admisibilitate a actiunii în constatare.

[3] Calitate procesuala pasiva. Pârâtul, persoana chemata în judecata de reclamant, trebuie sa fie cel obligat în cadrul raportului juridic dedus judecatii. Se impune precizarea ca, de pilda, în situatia în care se solicita anularea unui contract, trebuie chemate în judecata toate partile contractante, pentru ca hotarârea sa le fie opozabila, si nu numai acea parte fata de care, eventual, s-ar putea invoca motivul de nulitate. La fel, în situatia în care se solicita anularea unui certificat de mostenitor, trebuie chemate în judecata toate persoanele care figureaza ca mostenitori în acel certificat.

Sanctiunea pentru lipsa calitatii procesuale pasive este respingerea actiunii, ca fiind promovata împotriva unei persoane fara calitate.

[4] Obiectul cererii. Acesta constituie întotdeauna pretentia concreta a reclamantului, materializându-se în solicitarea adresata instantei de judecata de obligare a pârâtului la plata unei sume de bani, de anulare a unui contract, de partajare a bunurilor comune etc.

Este obligatoriu ca reclamantul sa precizeze valoarea obiectului, daca este vorba de o actiune patrimoniala, pentru stabilirea competentei materiale a instantei si a timbrajului aferent. Neprecizarea obiectului duce la nulitatea cererii de chemare în judecata, potrivit art. 133 C. proc. civ.

[5] Motivele de fapt. în masura în care actiunea este mijlocul legal prin care o persoana cere instantei judecatoresti fie recunoasterea dreptului sau, fie realizarea acestui drept, ori despagubiri pentru împiedicarea sa în exercitarea acelui drept, reclamantul trebuie sa indice instantei, dupa caz, care este dreptul încalcat, în ce consta încalcarea acestuia sau de ce pârâtul este cel tinut la repararea pagubei.

Reclamantul va trebui sa expuna împrejurarile de fapt care legitimeaza solicitarea adresata instantei, într-o maniera clara, ordonata cronologic si, pe cât posibil, indicând temeiul pretentiei sale. Acesta ar putea consta, de pilda, într-un contract, în succesiunea legala, într-un fapt ilicit cauzator de prejudicii etc.

[6] Temeiul de drept. Reclamantul va indica în cuprinsul cererii si temeiul de drept material pe care se întemeiaza actiunea sau pe cel de drept procesual, daca este cazul. Se va indica, de pilda, pentru actiunea în rezolutiune, art. 1020-1021 C. civ. sau, pentru actiunea în revendicare, art. 480 C. civ. etc.

Indicarea temeiului de drept nu leaga instanta, care va putea califica actiunea în functie de descrierea situatiei de fapt si a obiectului actiunii.

[7] Probe. Reclamantul are posibilitatea sa foloseasca urmatoarele mijloace de probatiune: înscrisurile (art. 172-176 C. proc. civ.); martorii (art. 186-200 C. proc. civ.); expertiza (art. 201 -214 C. proc. civ.), cercetarea la fata locului (art. 215-217 C. proc. civ.), interogatoriul (art. 218-225 C. proc. civ.).

Reclamantul va propune administrarea acelor mijloace de probatiune admise de lege, utile si pertinente cauzei, în functie de natura si obiectul litigiului dedus judecatii. Astfel, într-un proces de divort se pot folosi înscrisuri si martori, dar nu se poate folosi interogatoriul pentru dovedirea motivelor de divort (art. 612 pct. 6 C. proc. civ.). Potrivit dispozitiilor art. 1191 C. civ., nu se poate face dovada cu martori când valoarea obiectului actului depaseste suma de 250 lei si, de asemenea, nu se poate face dovada cu martori în contra sau peste cuprinsul actului scris, indiferent de valoarea raportului juridic.

[8] Cerinte obligatorii.Codul de procedura civila prevede o serie de cerinte care sunt menite sa contribuie la buna desfasurare a procesului si sa asigure respectarea principiului contradictorialitatii.

8.1. La cererea de chemare în judecata se vor alatura atâtea copii de pe cerere, câti pârâti sunt, potrivit art. 113 alin. (1) C. proc. civ.

8.2. Daca dovada se face prin înscrisuri, se vor alatura la cerere, atâtea copii câti pârâti sunt, mai mult, câte o copie de pe fiecare înscris pentru instanta, iar copiile înscrisurilor vor fi certificate de reclamanti ca sunt la fel cu originalul, conform art. 112 pct. 5 paragraful 2 C. proc. civ.

8.3. Daca înscrisurile sunt scrise în limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte, potrivit art. 112 pct. 5 paragraful 4 C. proc. civ.

8.4. Când se cere dovada cu martori se va arata numele si locuinta martorilor, potrivit art. 112 pct. 5 paragraful 6 C. proc. civ.

Articolul 155^1 C. proc. civ., asa cum a fost introdus prinO.U.G. nr. 138/2000, introduce posibilitatea pentru instanta de a sanctiona cu suspendarea neîndeplinirea, din vina reclamantului, a obligatiilor prevazute de lege ori stabilite Ia primirea cererii de chemare în judecata sau în cursul judecatii.

[9] Timbrajul.

9.1. Taxa judiciara de timbru este reglementata prin Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare105, si este prevazuta pentru actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, precum si pentru cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe lânga înalta Curte de Casatie si Justitie, cu exceptiile prevazute de lege. Actiunile si cererile se taxeaza diferentiat, dupa cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, taxele actualizându-se în fiecare an.
Trebuie subliniat ca, potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se platesc anticipat, iar potrivit alin. (3) al aceluiasi articol, neîndeplinirea obligatiei de plata la termenul stabilit se sanctioneaza cu anularea actiunii sau a cererii. Dovada achitarii acestora o reprezinta chitanta în original eliberata de unitatea care încaseaza sumele de bani.

A. Astfel, potrivit art. 2 din Legea nr. 146/1997, actiunile si cererile evaluabile în bani, introduse la instantele judecatoresti, în anul 2005 se taxeaza astfel:
a) pâna la valoarea de 366.000 lei 19.000 lei
b) între 366.001 lei si 3.660.000 lei 19.000 lei + 10 % pentru ce depaseste 366.000 lei
c) între 3.660.001 lei si 36.594.000 lei 348.000 lei + 8 % pentru ce depaseste 3.660.000 lei
d) între 36.594.001 lei si 182.970.000 lei 2.982.000 lei + 6 % pentru ce depaseste 36.594.000 lei
e) între 182.970.001 lei si 365.940.000 lei 11.765.000 lei + 4 % pentru ce depaseste 182.970.000 lei
0 între 365.940.001 lei si 1.829.700.000 lei 19.084.000 lei + 2 % pentru ce depaseste 365.940.000 lei
g) peste 1.829.700.001 lei 48.359.000 lei + 1 % pentru ce depaseste 1.829.700.000 lei

Valoarea la care se calculeaza taxa de timbru este cea declarata în actiune sau în cerere. Daca aceasta valoare este contestata sau apreciata de instanta ca derizorie, evaluarea se face pe cale de expertiza, dispusa din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti, taxa calculându-se la valoarea rezultata din expertiza (art. 5 din N.M. de aplicare a Legii nr. 146/1997)).

B. Actiunile si cererile neevaluabile în bani se taxeaza potrivit art. 3 din Legea nr. 146/1997, cuantumul acestor taxe fiind indicat, în lucrarea de fata, pentru fiecare cerere si actiune în parte, iar toate celelalte actiuni si cereri neevaluabile în bani, neprevazute la acest articol, se taxeaza se timbreaza cu 73.000 lei (art. 13 din Legea nr. 146/1997).
9.2. Timbrul judiciar este reglementat prin O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificarile si completarile ulterioare135, si se aplica pentru toate situatiile în care se plateste taxa judiciara de timbru.

Art. 3 din O.G. nr. 32/1995 stabileste cuantumul sumei ce se achita pentru achizitionarea timbrelor judiciare pentru diferite cereri si actiuni. Astfel, cererile de chemare în judecata, adresate instantelor judecatoresti, în cazul în care se solicita solutionarea în fond a cauzei, se timbreaza cu timbru judiciar în valoare de 3.000 Iei. Daca aceste cereri au ca obiect o valoare mai mare de 1.000.000 Iei, se aplica timbre judiciare de

15.000 lei, daca valoarea este de peste 10.000.000 lei, se aplica timbre judiciare de

30.000 lei, iar daca valoarea este de peste 100.000.000 lei, se aplica timbre judiciare de 50.000 lei.

Spre deosebire de taxa judiciara de timbru, timbrul judiciar este mobil si se ataseaza cererii de chemare în judecata.

[10] Semnatura. Desi, potrivit art. 133 alin. (1) C. proc. civ., lipsa semnaturii se sanctioneaza cu nulitatea cererii de chemare în judecata, totusi, potrivit, alin. (2) al aceluiasi articol, aceasta lipsa se poate împlini în tot cursul judecatii.

Daca pârâtul invoca lipsa de semnatura, reclamantul va trebui sa semneze, cel mai târziu, la prima zi de înfatisare urmatoare, iar când este prezent, în instanta, în chiar sedinta în care a fost invocata nulitatea.

[11] Instanta competenta

11.1. Competenta materiala a instantei se determina din punct de vedere functional (dupa felul atributiilor jurisdictionale) si procesual (dupa obiectul, valoarea sau natura cererii) si se stabileste potrivit dispozitiilor art. 1-4 C. proc. civ. si ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. Este obligatoriu ca reclamantul sa precizeze valoarea obiectului actiunii, daca este vorba de o actiune patrimoniala, pentru stabilirea competentei materiale si a timbrajului aferent.

11.2. Competenta teritoriala se determina potrivit dispozitiilor art. 5-16 C. proc. civ. Regula generala (dreptul comun) în materie este aceea ca cererea se face la instanta domiciliului pârâtului, potrivit art. 5 C. proc. civ. Daca pârâtul are domiciliul în strainatate sau nu are domiciliul cunoscut, cererea se face la instanta resedintei sale din tara, iar daca nu are nici resedinta cunoscuta, la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului [art. 5 alin. (1) tezaa II-aC. proc. civ.].
Competenta teritoriala alternativa se stabileste potrivit dispozitiilor art. 6-12 C. proc. civ., conferindu-i reclamantului posibilitatea de a alege între mai multe instante competente.

Competenta teritoriala exclusiva sau absoluta se stabileste potrivit dispozitiilor art. 13-16 C. proc. civ., ceea ce înseamna ca, în mod obligatoriu, competenta pentru solutionarea anumitor pricini revine anumitor instante desemnate de lege. Potrivit Codului de procedura civila, cererile privitoare la imobile, în materie de mostenire, societate si faliment revin exclusiv acelor instante determinate în actul normativ.
PREZENTARE C************************************
MEMBRU
GRATUIT
C************************************
102 068 accesari
Pentru a vizualiza datele companiei
C************************************
va rugam sa va autentificati accesand urmatorul buton:
Login
Activitate firma: avocat bucuresti - avocat online - avocat drept penal

PRODUSE ASEMANATOARE CU MODEL DE CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA

MODEL DE CERERE DE INTERVENTIE ÎN INTERES PROPRIUMODEL DE CERERE DE INTERVENTIE ÎN INTERES PROPRIU
MODEL DE CERERE DE INTERVENTIE ÎN ...
CERERE DE INTERVENTIE ÎN INTERES PROPRIU Instanta_ Sectia_ Dosar nr. / Termen la data de_ Domnule ...
MODEL DE CERERE DE MODIFICARE A CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATAMODEL DE CERERE DE MODIFICARE A CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATA
MODEL DE CERERE DE MODIFICARE A CERERII ...
CERERE DE MODIFICARE A CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATA Instanta_ Sectia_ Dosar nr. / Termen la data ...
MODEL DE CERERE RECONVENTIONALAMODEL DE CERERE RECONVENTIONALA
MODEL DE CERERE RECONVENTIONALA
MODEL DE CERERE RECONVENTIONALA Instanta Sectia Dosar nr. / Termen la data de_ Domnule Presedinte, ...
MODEL DE DECLARATIE DE APEL FARA MOTIVEMODEL DE DECLARATIE DE APEL FARA MOTIVE
MODEL DE DECLARATIE DE APEL FARA MOTIVE
DECLARATIE DE APEL FARA MOTIVE Domnule Presedinte, [1] Subsemnatul [2]_, domiciliat in_, in calitate de_(reclamant ...
MODEL DE CERERE DE CHEMARE ÎN GARANTIEMODEL DE CERERE DE CHEMARE ÎN GARANTIE
MODEL DE CERERE DE CHEMARE ÎN GARA...
CERERE DE CHEMARE ÎN GARANTIE Instanta _ Sectia_ Dosar nr. Termen la data de_ Domnule Presedinte, ...
MODEL CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA A ALTOR PERSOANEMODEL CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA A ALTOR PERSOANE
MODEL CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA A AL...
CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA A ALTOR PERSOANE Instanta_ Sectia_ Dosar nr. / Termen la data de_ Domnule ...
MODEL DE DECLARATIE DE RECURSMODEL DE DECLARATIE DE RECURS
MODEL DE DECLARATIE DE RECURS
DECLARATIE DE RECURS Domnule Presedinte, [1] Subsemnatul [2] _domiciliat în_, în calitate de ...
MODEL DE CERERE DE RENUNTARE LA JUDECATAMODEL DE CERERE DE RENUNTARE LA JUDECATA
MODEL DE CERERE DE RENUNTARE LA JUDECATA
CERERE DE RENUNTARE LA JUDECATA Instanta_ Sectia_ Dosar nr. / Termen la data de_ Domnule Presedinte, ...
Model de actiune în constatare nulitate absoluta si anulareModel de actiune în constatare nulitate absoluta si anulare
Model de actiune în constatare nul...
MODELE DE CERERI DE CHEMARE ÎN JUDECATA ÎN MATERIA NULITATII 1. Pentru constatarea nulitatii ...

MODEL DE CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA ESTE LISTAT IN: