Inscrie firma »
C************************************ Prezentare firma Produsele firmei Contact
MODEL DE CERERE RECONVENTIONALA

MODEL DE CERERE RECONVENTIONALA

Producator: Cabinet de avocatura Coltuc
 

Prezentare MODEL DE CERERE RECONVENTIONALA

MODEL DE CERERE RECONVENTIONALA

Instanta

Sectia
Dosar nr. /

Termen la data de_

Domnule Presedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de pârât în actiunea având ca obiect_, formulata de reclamantul [3]_, formulez prezenta

Cerere reconventionala

prin care va solicit sa dispuneti obligarea reclamantului la [4]_,

precum si obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata.

Motivele cererii sunt urmatoarele:

Motivele de fapt [5]: învederez instantei ca_

Temeiul de drept [6]: îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 119 C. proc. civ. si_

Probe [7]: Solicit încuviintarea urmatoarelor probe_

Anexez [8]: o copie pentru pârât, copii înscrisuri pentru pârât, certificate pentru conformitate, lista cu numele si domiciliul martorilor propusi, chitanta ce atesta plata taxei de timbru judiciar în cuantum de_lei, timbrul judiciar mobil în valoare de_lei [9].

Semnatura [10]

Domnului Presedinte al Judecatoriei/Tribunalului [11]
Explicatii

[1] Natura juridica. Cererea reconventionala este reglementata de art. 119 C. proc. civ., astfel cum acesta a fost modificat prin O.U.G. nr. 59/2001, fiind o cerere incidentala, formulata de pârât, atunci când acesta are pretentii în legatura cu cererea reclamantului.

în raport de dispozitiile art. 119 alin. (2) C. proc. civ., cererea reconventionala depaseste o simpla aparare opusa de pârât reclamantului, capatând caracterul unei cereri de chemare în judecata prin care pârâtul tinde sa-l oblige pe reclamant sa îndeplineasca o prestatie, sa plateasca despagubiri, sa restituie un bun etc.

Aceasta cerere are caracter facultativ, în sensul ca pârâtul îsi poate valorifica pretentiile fata de reclamant si pe cale separata; însa, în anumite situatii, pârâtul poate sa-si valorifice pretentiile doar pe aceasta cale, ca, de pilda, în cazul divortului. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 608 alin. (1) C. proc. civ., sotul pârât, daca doreste sa obtina desfacerea casatoriei din vina exclusiva a sotului reclamant, trebuie sa depuna cerere reconventionala pâna la prima zi de înfatisare pentru faptele petrecute pâna în acest moment, iar, pentru faptele petrecute dupa acest moment, pâna la începerea dezbaterilor asupra fondului în cererea reclamantului.

Cererea reconventionala poate fi formulata si ca o cerere subsidiara, în sensul ca pârâtul întelege sa-si valorifice anumite drepturi numai în cazul când se admite actiunea reclamantului.

în cadrul cererii reconventionale pot fi formulate una sau mai multe actiuni, astfel încât pot rezulta unul sau mai multe capete de cerere.

1.1. Conditii de admisibilitate. Reglementarea data deart,119alin.(l)C. proc. civ. cererii reconventionale impune conditia ca aceasta sa fie în legatura cu cererea reclamantului. Legatura dintre cele doua cereri se refera nu numai la o identitate a cauzelor celor doua actiuni, ci, în sens larg, la efectul, interdependenta sau legatura dintre cererile formulate, în sensul rezolvarii unitare a litigiului dedus judecatii.

în literatura de specialitate, dar si în practica judiciara, s-a considerat ca cererea reconventionala este admisibila când tinde la:

- rezolvarea unor cereri care au legatura între ele, izvorând din aceeasi cauza (ex pari causa)

- compensatia judiciara;

- dobândirea unui avantaj distinct de cel al stingerii unor creante reciproce (ex dispari causa); de pilda, atunci când reclamantul solicita prin actiune executarea obligatiilor contractuale, iar pârâtul prin cerere reconventionala solicita constatarea nulitatii contractului. Un alt exemplu ar fi acela când, prin actiunea principala, se solicita rezolutiunea contractului de întretinere, iar pârâtul solicita obligarea reclamantului la plata contravalorii îmbunatatirilor aduse imobilului ce a facut obiectul contractului; pârâtul poate solicita, totodata, si instituirea unui drept de retentie pâna la achitarea despagubirilor;

- reducerea liberalitatilor excesive sau raportarea donatiilor, în cadrul cererii de partaj succesoral etc.

1.2. Diferenta dintre cererea reconventionala si întâmpinare. Este posibil ca pârâtul sa formuleze si întâmpinare si cerere reconventionala, însa trebuie subliniat ca ele au un regim juridic distinct, constituind doua acte procedurale ce îndeplinesc functii diferite. Astfel, în vreme ce întâmpinarea are rolul de a reflecta pozitia pârâtului, care se apara fata de pretentiile reclamantului, cererea reconventionala este o veritabila cerere de chemare în judecata, care depaseste rolul unei simple aparari. De aceea, este recomandabil ca aceste acte procedurale sa fie formulate separat, pentru ca instanta sa aiba posibilitatea sa verifice îndeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru fiecare din ele.

1.3. Termenul de depunere. Potrivit dispozitiilor art. 119 alin. (3) C. proc. civ., cererea reconventionala se depune o data cu întâmpinarea sau, daca pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la prima zi de înfatisare.

Potrivit alin. (4) al aceluiasi articol, atunci când reclamantul si-a modificat cererea de chemare în judecata, cererea reconventionala se va depune cel mai târziu pâna la termenul ce se va încuviinta pârâtului pentru a lua cunostinta de cererea modificatoare si a-si pregati apararea.

Sanctiunea pentru nedepunerea cererii reconventionale la termenul prevazut de lege este judecarea ei separata, si nu respingerea ei ca tardiva45.

[2] Calitate procesuala activa are persoana care este titularul dreptului în raportul juridic dedus judecatii, atâta timp cât cererea reconventionala are caracterul unei adevarate cereri de chemare în judecata.

întrucât conditia de admisibilitate a cererii reconventionale este existenta unei legaturi între cererea principala si pretentiile pârâtului, este evident ca numai pârâtul din actiunea principala poate deveni reclamant în cererea reconventionala, dobândind astfel o dubla calitate, si anume aceea de pârât-reclamant.

Desigur, instanta va verifica daca pârâtul din actiunea principala este titularul dreptului a carui realizare se cere prin actiunea reconventionala, în caz contrar având posibilitatea sa respinga cererea pentru lipsa calitatii procesuale active a reclamantului.

[3] Calitate procesuala pasiva. Pârâtul, persoana chemata în judecata de reclamant, trebuie sa fie cel obligat în cadrul raportului juridic dedus judecatii.

De vreme ce conditia de admisibilitate a cererii reconventionale este existenta unei legaturi între cererea principala si pretentiile pârâtului, rezulta ca, în principiu, numai reclamantul din actiunea principala poate deveni pârât în cadrul cererii reconventionale, dobândind si el o dubla calitate, aceea de reclamant-pârât; exista si situatii când prin cererea reconventionala se mai atrage în proces si un tert.
Instanta va verifica daca reclamantul din actiunea principala este cel obligat în cadrul litigiului dedus judecatii prin actiunea reconventionala, în caz contrar având posibilitatea sa respinga cererea pentru lipsa calitatii procesuale pasive a pârâtului-reclamant.

[4] Obiectul cererii. La fel ca si cazul cererii de chemare în judecata, acesta constituie întotdeauna pretentia concreta a pârâtului-reclamant55, materializându-se în solicitarea adresata instantei de judecata de obligare a reclamantului-pârât la plata unei sume de bani, de anulare a unui contract, de partajare a bunurilor comune etc.

Precizarea care se impune este aceea ca, în raport de dispozitiile art. 119 alin. (1) C. proc. civ., pretentiile formulate de pârâtul-reclamant prin cererea reconventionala trebuie sa fie în legatura cu cererea reclamantului-pârât.

Astfel, chiar daca exista cauze juridice si obiecte diferite ale celor doua cereri, ele trebuie sa aiba o legatura în sens larg, cel putin din punct de vedere al efectului produs asupra rezolvarii unitare a litigiului dedus judecatii.

[5] Motivele de fapt. în masura în care actiunea este mijlocul legal prin care o persoana cere instantei judecatoresti fie recunoasterea dreptului sau, fie realizarea acestui drept, ori despagubiri pentru împiedicarea sa în exercitarea acelui drept, reclamantul trebuie sa indice instantei, dupa caz, care este dreptul încalcat, în ce consta încalcarea acestuia sau de ce pârâtul este cel tinut la repararea pagubei.
Reclamantul va trebui sa expuna împrejurarile de fapt care legitimeaza solicitarea adresata instantei, într-o maniera clara, ordonata cronologic si, pe cât posibil, indicând temeiul pretentiei sale. Acesta ar putea consta, de pilda, într-un contract, în succesiunea legala, într-un fapt ilicit cauzator de prejudicii etc.

[6] Temeiul de drept. Reclamantul va indica în cuprinsul cererii si temeiul de drept material pe care se întemeiaza actiunea sau pe cel de drept procesual, daca este cazul. Se va indica, de pilda, pentru actiunea în rezolutiune, art. 1020-1021 C. civ. sau, pentru actiunea în revendicare, art. 480 C. civ. etc.

[7] Probe. Reclamantul are posibilitatea sa foloseasca urmatoarele mijloace de probatiune: înscrisurile (art. 172-176 C. proc. civ.); martorii (art. 186-200 C. proc. civ.); expertiza (art. 201 -214 C. proc. civ.), cercetarea la fata locului (art. 215-217 C. proc. civ.), interogatoriul (art. 218-225 C. proc. civ.).

[8] Cerinte obligatorii. Potrivit dispozitiilor art. 119 alin. (2) C. proc. civ., cererea reconventionala trebuie sa îndeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare în judecata, aplicându-i-se, prin asemanare, dispozitiile art. 112 si urmatoarele C. proc. civ.

[9] Timbrajul. Taxa judiciara de timbru si timbrul judiciar se stabilesc ca si în cazul cererii de chemare în judecata, fiind incidente dispozitiile Legii nr. 146/1997 si ale O.G. nr. 32/1995).

[10] Semnatura. Desi, potrivit art. 133 alin. (1) C. proc. civ., lipsa semnaturii se sanctioneaza cu nulitatea cererii de chemare în judecata, totusi, potrivit, alin. (2) al aceluiasi articol, aceasta lipsa se poate împlini în tot cursul judecatii.
Daca pârâtul invoca lipsa de semnatura, reclamantul va trebui sa semneze, cel mai târziu, la prima zi de înfatisare urmatoare, iar când este prezent, în instanta, în chiar sedinta în care a fost invocata nulitatea.

[11] Instanta competenta sa judece cererea reconventionala este aceea competenta sa judece actiunea principala. Potrivit dispozitiilor art. 17 C. proc. civ., opereaza o prorogare legala de competenta pentru cererea reconventionala, care este o cerere incidentala. Aceasta prorogare opereaza tocmai în vederea solutionarii unitare a litigiului dedus judecatii si evitarii pronuntarii unor solutii contradictorii.

Potrivit dispozitiilor art. 120 alin. (1) C. proc. civ., cererea reconventionala se judeca o data cu cererea principala. în conformitate cu alin. (2) al aceluiasi articol, când numai cererea principala este în stare de a fi judecata, instanta va putea dispune disjungerea judecarii celor doua cereri.
PREZENTARE C************************************
MEMBRU
GRATUIT
C************************************
131 321 accesari
Pentru a vizualiza datele companiei
C************************************
va rugam sa va autentificati accesand urmatorul buton:
Login
Activitate firma: avocat bucuresti - avocat online - avocat drept penal

PRODUSE ASEMANATOARE CU MODEL DE CERERE RECONVENTIONALA

MODEL DE CERERE DE MODIFICARE A CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATAMODEL DE CERERE DE MODIFICARE A CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATA
MODEL DE CERERE DE MODIFICARE A CERERII ...
CERERE DE MODIFICARE A CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATA Instanta_ Sectia_ Dosar nr. / Termen la data ...
MODEL DE ÎNTÂMPINARE LA CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATAMODEL DE ÎNTÂMPINARE LA CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATA
MODEL DE ÎNTÂMPINARE LA CERE...
ÎNTÂMPINARE LA CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATA Instanta_ Sectia_ Dosar nr. / Termen la data ...
MODEL DE CERERE DE RENUNTARE LA JUDECATAMODEL DE CERERE DE RENUNTARE LA JUDECATA
MODEL DE CERERE DE RENUNTARE LA JUDECATA
CERERE DE RENUNTARE LA JUDECATA Instanta_ Sectia_ Dosar nr. / Termen la data de_ Domnule Presedinte, ...
MODEL DE CERERE DE INTERVENTIE ÎN INTERES PROPRIUMODEL DE CERERE DE INTERVENTIE ÎN INTERES PROPRIU
MODEL DE CERERE DE INTERVENTIE ÎN ...
CERERE DE INTERVENTIE ÎN INTERES PROPRIU Instanta_ Sectia_ Dosar nr. / Termen la data de_ Domnule ...
Model de cerere de chemare în judecata - actiune în raspunderea civila contractualaModel de cerere de chemare în judecata - actiune în raspunderea civila contractuala
Model de cerere de chemare în jude...
MODEL DE CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATA Prezentam un singur model de cerere de chemare în judecata care ...
MODEL CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA A ALTOR PERSOANEMODEL CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA A ALTOR PERSOANE
MODEL CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA A AL...
CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA A ALTOR PERSOANE Instanta_ Sectia_ Dosar nr. / Termen la data de_ Domnule ...
MODEL DE CERERE DE ARATARE A TITULARULUI DREPTULUIMODEL DE CERERE DE ARATARE A TITULARULUI DREPTULUI
MODEL DE CERERE DE ARATARE A TITULARULUI...
CERERE DE ARATARE A TITULARULUI DREPTULUI Instanta_ Sectia_ Dosar nr. / Termen la data de_ Domnule ...
MODEL DE CERERE PRIVIND PRONUNTAREA UNEI HOTARÂRI PARTIALEMODEL DE CERERE PRIVIND PRONUNTAREA UNEI HOTARÂRI PARTIALE
MODEL DE CERERE PRIVIND PRONUNTAREA UNEI...
CERERE PRIVIND PRONUNTAREA UNEI HOTARÂRI PARTIALE Instanta_ Sectia_ Dosar nr. / Termen la data ...
Model de actiune pauliana (revocatorie)Model de actiune pauliana (revocatorie)
Model de actiune pauliana (revocatorie)
Model 1 DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul(a)_, domiciliat(a) în_, chem în judecata si personal la ...

MODEL DE CERERE RECONVENTIONALA ESTE LISTAT IN: