Inscrie firma »
STATUTUL MICROINTREPRINDERILOR

Statutul microintreprinderilor este reglementat de Ordonanta Guvernului nr. 24/2001, cu modificarile si completarile ulterioare ("Ordonanta").
Conform textului original, societatile comerciale incadrate in categoria microintreprinderilor erau obligate la plata unui impozit pe venit in cota de 1,5% din totalul veniturilor din orice sursa, calculat si platit trimestrial, incepand cu 1 septembrie 2001. Ulterior, prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1880/2001 s-a recunoscut neincluderea in baza impozabila a unor venituri "fictive", precum cele din realizarea provizioanelor, din productia neterminata, sau din productia de imobilizari pentru uz propriu.


Ordonanta prevedea criteriile de incadrare a societatilor comerciale in categoria microintreprinderilor, si anume:
  • sa fie producatoare de bunuri materiale, sa desfasoare activitati comerciale sau sa fie prestatoare de servicii (cu exceptia domeniilor bancar, asigurari-reasigurari, piata de capital si comert exterior);

  • sa aibe capital integral privat;

  • sa aibe pana la 9 salariati, inclusiv;

  • sa realizeze pana la sfarsitul anului venituri totale de pana la 100.000 euro, inclusiv.
Dat fiind ca, potrivit articolului 14, prevederile Ordonantei se completeaza cu cele ale Legii nr. 133/1999 privind intreprinderile mici si mijlocii, in afara criteriilor specifice de mai sus, mai trebuie indeplinita conditia ca nici un asociat sau actionar care detine peste 25% din capitalul societatii sa nu aibe mai mult de 250 de salariati, conditie prevazuta in Legea nr. 133/1999.

De la bun inceput au aparut unele neclaritati privind calculul unui impozit diferit fata de cel pe profit, calculat si datorat trimestrial, dar incepand de la 1 septembrie. De asemenea s-a pus problema daca societatile fara nici un salariat sunt sau nu incadrate in categoria microintreprinderilor. Desi prin sintagma "pana la 9 salariati" se intelege clar ca se include si cifra 0, Camera de Munca a acceptat cu intarziere acest lucru, cauzand multe probleme contribuabililor care doreau sa obtina un "certificat" de microintreprindere.

Ordonanta prevedea de asemenea si facilitati fiscale pentru microintreprinderi, si anume:
  • deducerea din baza impozabila a contravalorii caselor electronice de marcat fiscale, achizitionate conform legii;

  • deducerea din impozitul datorat a valorii investitiilor facute in active amortizabile destinate activitatii autorizate;

  • reducerea impozitului cu 20% daca se asigura cresterea numarului de salariati cu cel putin 10% (prevede greu de pus in practica daca tinem cont de faptul ca microintreprinderile nu pot avea mai mult de 9 salariati, iar 10% din 9 reprezinta mai putin de o persoana).
Ultimele doua facilitati fiscale s-au aplicat numai in perioada septembrie - decembrie 2001 si ianuarie - iunie 2002, fiind abrogate prin Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit.

Din punct de vedere contabil, potrivit prevederilor OMFP nr. 1880/2001, in anii 2001 si 2002, microintreprinderile au aplicat un plan de conturi specific, foarte simplificat.

Anul 2003 a adus multe modificari, dar si unele clarificari, in statutul microintreprinderilor. Mai intai, prin Legea nr. 111/2003 pentru aprobarea Ordonantei, s-a inlocuit obligativitatea platii impozitului pe venituri cu optiunea de a plati impozit pe venituri sau pe profit. S-a modificat de asemenea conditia de a avea "pana la 9 salariati inclusiv" cu cea de a avea "de la 1 pana la 9 salariati inclusiv". Pentru societatile nou infiintate, conditiile de incadrare in categoria microintreprinderilor se au in vedere la momentul constituirii societatii.

Aceste prevederi au ridicat unele nelamuriri:
  • cand si cum se face optiunea impozitarii ?

  • in general, la momentul constituirii societatile nu au salariati, deci cum se poate aplica criteriul de a avea "de la 1 pana la 9 salariati inclusiv" ?
Ulterior, prin Ordonanta Guvernului nr. 36/2003 si Legea nr. 232/2003, s-au adus clarificari, astfel:
  • optiunea platii impozitului pe venit se poate face la momentul constituirii societatii; microintreprinderile existente care sunt deja platitoare de impozit pe venit nu pot opta pentru plata impozitului pe profit; daca in cursul anului, o microintreprindere platitoare de impozit pe venit nu mai indeplineste cel putin una din conditiile de incadrare in categoria microintreprinderilor, va continua plata impozitului pe venit pana la sfarsitul anului respectiv, urmand ca de la 1 ianuarie a anului urmator sa plateasca impozit pe profit, nemaiputand reveni la impozitarea pe venit chiar daca ulterior indeplineste din nou toate criteriile;

  • criteriul numarului de salariati se va considera la sfarsitul anului 2003, adica pentru a ramane in categoria microintreprinderilor platitoare de impozit pe venit, o societate trebuie as aibe cel putin un angajat la 31 decembrie 2003 si, bineinteles, sa indeplineasca si celelalte conditii de incadrare.
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 945/2003 prevede Instructiunile privind metodologia de calcul a impozitului pe veniturile microintreprinderilor si inlocuieste OMFP nr. 1880/2001.

Din punct de vedere contabil, incepand cu anul 2003, microintreprinderile aplica planul de conturi si reglementarile contabile simplificate armonizate cu directivele europene, prevazute in Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/2002, similar cu toate celelalte societati care nu au obligatia aplicarii standardelor internationale de contabilitate.



Virgil Muresan
[email protected]
Produse recomandate
# 0-9 A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z