Tusea este un act reflex, constituit din expiratii fortate, rapide si explozive. Mecanismul de producere al tusei se descrie astfel: ca urmare a cresterii presiunii in caile respiratorii, se produce deschiderea brusca a glotei si contractia muschilor respiratori, urmata apoi de eliminarea rapida a aerului din plamani, avand ca si rezultat expulzarea corpilor straini sau a secretiilor aflate in caile respiratorii (mucus, puroi, sange). Dupa modul de manifestare, tusea poate fi umeda sau productiva (cu flegma) si uscata. Tusea productiva este utila, deoarece produce evacuarea secretiilor patologice, impiedicand extinderea infectiei si mentinand permeabilitatea cailor respiratorii. Din acest motiv, ea nu trebuie suprimata. Tusea uscata este daunatoare deoarece, la intensitate mare, produce dureri, impiedica odihna, agraveaza starea congestiva a aparatului respirator, accentueaza spasmul bronhiilor, favorizeaza hemoptizia, solicita aparatul cardiovascular (in cazul pacientilor cu afectiuni cardiovasculare). CALMOTUSIN a fost conceput pentru calmarea tusei si descongestionarea cailor respiratorii (efect de reducere si eliminare a secretiilor), usurand respiratia. COMPOZITIE: CIUBOTICA-CUCULUI (Primula officinalis): este o planta delicata, cu efecte terapeutice foarte bune la nivelul aparatului respirator. Datorita saponinelor din compozitia plantei, este folosita ca expectorant si fluidifiant al secretiilor bronhice. Ea mai prezinta actiune antitusiva, emolienta, antiseptica si calmanta. GHIMBIR (Zingiber officinale): uleiurile volatile din compozitia sa contin borneol, cineol, camfen, geraniol, citral, linalool, substante cu proprietati antiseptice, antiinflamatoare si descongestionante asupra sinusurilor. Ghimbirul este antiemetic, febrifug si carminativ, fiind folosit in afectiuni respiratorii, digestive si reumatismale. Ghimbirul este unul dintre putinele condimente picante care nu dau iritatii gastrice la dozele recomandate. GRINDELIA (Grindelia squarossa): este o planta din America de Nord, cu actiune expectoranta, sedativa, antiseptica, fiind utilizata in principal in cazuri de catar bronsic, tuse convulsiva, astm, bronsita cronica, infectii urinare si respiratorii. LEMN-DULCE (Glycyrrhiza glabra): are actiune expectoranta, antispastica, antiinflamatoare, antivirala, fluidifianta a secretiilor traheo-bronsice si antiulceroasa. Acidul gliciretinic si glicirizina din compozitia sa, imprima actiunea expectoranta, substantele triterpenice fluidifica secretiile traheo-bronsice, flavonoidele au actiune diuretica si antispastica, comparativa cu cea a papaverinei. Structura chimica specifica, cu o grupare cetonica in pozitia C11, asemanatoare structurii hormonilor corticosteroizi, ii confera actiune antiinflamatoare. Datorita acestor proprietati, lemnul-dulce poate fi utilizat in afectiuni respiratorii (bronsite, traheite, tuse de diverse etiologii), ulcer gastric si duodenal, gastrite hiperacide, litiaza renala si biliara. PROPOLIS: este un produs apicol care, prin compozitia sa bogata in flavonoizi si acid ferulic, prezinta proprietati antimicrobiene (fiind bactericid asupra germenilor Gram pozitivi si bacteriostatic asupra germenilor Gram negativi), antivirale (inhiband multiplicarea virusurilor), antimicotice, analgezice, antiinflamatoare, avand in acelasi timp si actiune cicatrizanta si trofica locala, asigurand regenerarea tesutului epitelial si conjunctiv. Datorita acestor proprietati, propolisul este utilizat in afectiuni ale cailor respiratorii superioare, amigdalita, sinuzite, bronsite, laringite, faringite, gripa, etc. CIMBRU (Thymus vulgaris): este un condiment picant si aromat, fiind recomandat traditional atat in afectiuni respiratorii, cat si in afectiuni digestive. In fitoterapia clasica, cimbrul este folosit ca si adjuvant in multe afectiuni respiratorii (sinuzite, faringite, bronsite), datorita proprietatilor antiseptice, antibacteriene si calmante, asigurate in primul rand de timol, carvacrol si alte componente ale uleiului volatil. De asemenea, s-a mai pus in evidenta actiunea secretolitica (de scadere cantitativa a secretiilor) si antispastica a componentelor uleiului volatil, ceea ce permite utilizarea plantei in tusea convulsiva, tusea spastica si astmatica. ULEI VOLATIL DE EUCALIPT (Aetheroleum eucalypti): datorita continutului mare in eucaliptol, uleiul volatil de eucalipt are proprietati secretolitice, expectorante si descongestionante asupra sinusurilor si cailor respiratorii. Ajuta la fluidificarea si eliminarea secretiilor bronhice, putand fi administrat ca si adjuvant in afectiuni ale cailor respiratorii superioare, tuse convulsiva, tuse iritanta, astm si sinuzita, precum si pentru aseptizarea cavitatii bucale, a faringelui si a laringelui. ULEI VOLATIL DE JNEAPAN (Aetheroleum pini montanae): seamana din punct de vedere al efectelor sale terapeutice cu cel de ienupar. Are actiune antiinflamatoare si antiseptica asupra cailor respiratorii si prezinta efecte diuretice, antireumatice si cicatrizante. Poate fi utilizat ca si adjuvant in tratamentul afectiunilor respiratorii (laringite, traheite si bronsite), al afectiunilor urinare (cistite, pielite, uretrite si litiaza renala) si in cazuri de reumatism. ULEI VOLATIL DE MENTA (Aetheroleum menthae): contine α si β-pinen, mentol, mentona, cineol, limonen, β-tuiona, sabinen, substante cu actiune antispastica, antibacteriana, secretolitica, descongestionanta asupra sinusurilor si cailor respiratorii, analgezica si usor anestezica. Datorita acestor proprietati, se utilizeaza ca si adjuvant in tratamentul infectiilor respiratorii, in faringite, laringite, sinuzite, tulburari digestive, prurit (mancarime), urticarie,etc. ULEI VOLATIL DE ROINITA (Aetheroleum melissae): prezinta actiune antispastica, antivirala, calmanta si sedativa. Se poate utiliza ca si adjuvant in cazuri de bronsita cronica, tuse spastica, tuse convulsiva si iritativa. Actiuni: antitusiv, fluidifiant al secretiilor bronhice, expectorant, bronhodilatator, antiinflamator, secretolitic (produce scaderea secretiilor), analgezic, antispastic, descongestionant al cailor respiratorii, calmant si antimicrobian. Indicatii: tuse de diverse etiologii cu caracter uscat (tuse uscata) sau umed (tuse productiva), bronsite acute si cronice, traheite, laringite, faringite, traheobronsite, pneumonii, astm bronsic, bronsite astmatiforme, catar bronsic, viroze respiratorii si stare gripala. Administrare: - adulti si copii peste 14 ani: cate 1-2 comprimate de 3 ori pe zi. - copii intre 5 si 14 ani: cate 1/2-1 comprimate de 3 ori pe zi, in functie de varsta si greutate. - copii sub 5 ani: este recomandat dupa varsta si greutate, cu avizul medicului. Comprimatele se sug imediat dupa masa, dupa care nu se consuma nimic timp de 30 min. Contraindicatii: In caz de sarcina, alaptare si alergie la oricare dintre componentele produsuluiPREZENTARE PRODUS: flacon in cutie, cu 60 comprimate Calmotusin
