Monitorul Oficial nr. 304 din 12/30/1995


CAPITOLUL I - Principii si dispozitii generale


Art. 1.

Obiectul prezentei legi il constituie reglementarea protectiei mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila a societatii.


Art. 2.

Formularea definitiilor din aceasta lege este cuprinsa in anexa I, care face parte integranta din prezenta lege.


Art. 3.

Principiile si elementele strategice ce stau la baza prezentei legi, in scopul asigurarii unei dezvoltari durabile, sunt:

1. principiul precautiei in luarea deciziei;
   
2. principiul prevenirii riscurilor ecologice si a producerii daunelor;
   
3. principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;
   
4. principiul "poluatorul plateste";
   
5. inlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav sanatatea oamenilor;
   
6. crearea sistemului national de monitorizare integrata a mediului;
   
7. utilizarea durabila;
   
8. mentinerea, ameliorarea calitatii mediului si reconstructia zonelor deteriorate;
   
9. crearea unui cadru de participare a organizatiilor neguvernamentale si a populatiei la elaborarea si aplicarea deciziilor;
   
10. dezvoltarea colaborarii internationale pentru asigurarea calitatii mediului.
    

Art. 4.

Modalitatile de implementare a principiilor si elementelor strategice sunt:

1. adoptarea politicilor de mediu, armonizate cu programele de dezvoltare;
   
2. obligativitatea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului in faza initiala a proiectelor, programelor sau activitatilor;
   
3. corelarea planificarii de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si de urbanism;
   
4. introducerea parghiilor economice stimulative sau coercitive;
   
5. rezolvarea, pe niveluri de competenta, a problemelor de mediu, in functie de amploarea acestora;
   
6. elaborarea de norme si standarde, armonizarea acestora cu reglementarile internationale si introducerea programelor pentru conformare;
   
7. promovarea cercetarii fundamentale si aplicative in domeniul protectiei mediului;
   
8. instruirea si educarea populatiei, precum si participarea organizatiilor neguvernamentale la elaborarea si aplicarea deciziilor.
   

Art. 5.

Statul recunoaste tuturor persoanelor dreptul la un mediu sanatos, garantand in acest scop:

1. accesul la informatiile privind calitatea mediului;
   
2. dreptul de a se asocia in organizatii de aparare a calitatii mediului;
   
3. dreptul de consultare in vederea luarii deciziilor privind dezvoltarea politicilor, legislatiei si a normelor de mediu, eliberarea acordurilor si a autorizatiilor de mediu, inclusiv pentru planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism;
   
4. dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul unor asociatii, autoritatilor administrative sau judecatoresti in vederea prevenirii sau in cazul producerii unui prejudiciu direct sau indirect;
   
5. dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit.
   

Art. 6.

Protectia mediului constituie o obligatie a autoritatilor administratiei publice centrale si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice.


Art. 7.

Responsabilitatea privind protectia mediului revine autoritatii centrale pentru protectia mediului si agentiilor sale teritoriale.


CAPITOLUL II - Reglementarea activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului


Sectiunea 1 - Procedura de autorizare


Art. 8.

Autoritatile pentru protectia mediului conduc procedura de autorizare si emit acorduri si autorizatii de mediu in conformitate cu art. 11.

Cererea de acord de mediu este obligatorie pentru investitii noi, modificarea celor existente si pentru activitatile prevazute in anexa Il la prezenta lege.

Cererea de autorizatie este obligatorie la punerea in functiune a obiectivelor noi care au acord de mediu si, in termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentei legi, pentru activitatile existente.

Activitatile care nu implica lucrari de constructii-montaj necesita numai autorizatie de mediu, cu exceptia celor prevazute la pct. 8 lit. g) si i) din anexa Il la prezenta lege.

Acordul si/sau autorizatia de mediu se elibereaza dupa obtinerea tuturor celorlalte avize necesare, potrivit legii.


Art. 9.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului elaboreaza procedura specifica de autorizare pentru activitatile economice si sociale, modelul-cadru de intocmire a raportului privind studiul de impact asupra mediului si nivelul competent sa elibereze acordul si/sau, dupa caz, autorizatia de mediu, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

Valabilitatea acordului si a autorizatiei de mediu este de maximum 5 ani.

Acordul sau autorizatia de mediu nu se emite in cazul in care nici o varianta de proiect sau program pentru conformare nu prevede eliminarea efectelor negative asupra mediului, raportate la standardele si la reglementarile in vigoare.


Art. 10.

Acordul sau autorizatia de mediu poate fi revizuita, daca apar elemente noi, necunoscute la data emiterii, si in cazul reinnoirii acestora, cand se poate cere si refacerea raportului privind studiul de impact asupra mediului.

Acordul sau autorizatia de mediu se suspenda pentru neconformare cu prevederile precizate in acestea, dupa o somatie prealabila, cu termen, si se mentine pana la eliminarea cauzelor care au determinat suspendarea, dar nu mai mult de 6 luni.

Autoritatile pentru protectia mediului dispun, dupa expirarea termenului de suspendare, oprirea executiei proiectului sau incetarea activitatii.

Pentru activitatile existente care nu intrunesc conditiile de autorizare, autoritatea pentru protectia mediului dispune efectuarea bilantului de mediu si stabileste programul pentru conformare de comun acord cu titularul. Dupa expirarea fiecarui termen acordat, in caz de neconformare, autoritatea competenta pentru protectia mediului dispune incetarea activitatii respective. Dispozitia de incetare este executorie.

Litigiile generate de eliberarea, revizuirea sau suspendarea acordului sau a autorizatiei de mediu se solutioneaza potrivit legii contenciosului administrativ.


Art. 11.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului consta din fazele: preliminara, propriu-zisa si cea de analiza si validare.

Autoritatea pentru protectia mediului organizeaza si decide aplicarea fazelor procedurii, dupa cum urmeaza:

1. cererea, insotita de descrierea proiectului, adresata in scris autoritatii pentru protectia mediului de catre titularul proiectului sau al activitatii;
   
2. incadrarea actiunii propuse in tipurile de activitati care se supun sau nu studiului de impact asupra mediului; daca sunt necesare informatii suplimentare, se poate cere titularului un studiu preliminar;
   
3. analiza scopului actiunii propuse, cu participarea autoritatii pentru protectia mediului, a titularului, a unor experti si reprezentanti ai administratiei publice locale, care pot fi afectati de modificarile de mediu generate de punerea in aplicare a acesteia
   
4. intocmirea de catre autoritatea pentru protectia mediului a indrumarului cu problemele rezultate pe baza analizei conform lit. c) si care trebuie urmarite in raportul privind studiul de impact asupra mediului; comunicarea acestuia catre titular, o data cu lista celorlalte avize necesar a fi obtinute;
   
5. prezentarea, de catre titularul proiectului sau al activitatii, a raportului privind studiul de impact asupra mediului, tinand seama de toate alternativele, inclusiv de cea de renuntare la actiunea propusa;
   
6. analiza preliminara a raportului de catre autoritatea pentru protectia mediului si acceptarea sau dispunerea motivata a refacerii acestuia;
   
7. aducerea la cunostinta si dezbaterea publica a raportului; consemnarea observatiilor si a concluziilor rezultate;
   
8. decizia finala a autoritatii pentru protectia mediului, facuta publica si motivata pe baza celor constatate la lit. f) si g);
   
9. eliberarea sau respingerea motivata a acordului sau a autorizatiei in maximum 30 de zile de la decizia finala.
   

Art. 12.

Procedura de autorizare este publica. Mediatizarea proiectelor si activitatilor pentru care se cere acord sau autorizatie si a studiilor de impact, precum si dezbaterea publica se asigura de catre autoritatea pentru protectia mediului.

Studiile de impact se realizeaza prin unitati specializate, persoane fizice sau juridice atestate, cheltuielile fiind suportate de titularul proiectului sau al activitatii si atunci cand i se cere refacerea sau reluarea studiului.

Raspunderea pentru realitatea informatiilor furnizate privind actiunea propusa revine titularului, iar pentru corectitudinea raportului studiului de impact, executantului acestuia.


Art. 13.

Autoritatile pentru protectia mediului incaseaza sumele provenite din taxele pentru emiterea acordurilor si autorizatiilor de mediu.

Cuantumul taxelor se stabileste la propunerea autoritatii centrale pentru protectia mediului, prin hotarare a Guvernului.


Art. 14.

La schimbarea destinatiei sau a proprietarului investitiei, precum si la incetarea activitatilor generatoare de impact asupra mediului este obligatorie asigurarea efectuarii bilantului de mediu de catre fostul proprietar, in scopul stabilirii obligatiilor privind refacerea calitatii mediului in zona de impact a activitatii respective.

Autoritatea competenta pentru protectia mediului revizuieste bilantul de mediu, stabileste programul pentru conformare, iar fostul proprietar negociaza cu noul proprietar asumarea unor obligatii anterioare si compensatiile de care va beneficia prin aplicarea masuriior de protectie si reconstructie ecologica.


Sectiunea a 2-a - Regimul substantelor si deseurilor periculoase, presum si al altor deseuri


Art. 15.

Activitatile supuse unui regim special de gestionare si gospodarire privesc fabricarea, comercializarea si utilizarea substantelor periculoase si transportul, tranzitul, depozitarea temporara sau definitiva, distrugerea, manipularea, precum si importul si exportul de substante si deseuri periculoase.


Art. 16.

Importul in Romania de deseuri de orice natura, in stare bruta sau prelucrata, este interzis, cu exceptia anumitor categorii de deseuri ce constituie resurse secundare de materii prime utile, in conformitate cu reglementarile dispuse prin acte normative propuse de autoritatea centrala pentru protectia mediului si aprobate de Guvern.

Tranzitul si exportul de deseuri de orice natura se pot realiza in conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania este parte.


Art. 17.

Activitatile prevazute la art. 15 si 16 sunt permise numai in baza acorduiui si/sau autorizatiei de mediu.


Art. 18.

Autoritatea centrala si agentiile pentru protectia mediului, dupa caz, supravegheaza si controleaza respectarea reglementarilor privind substantele si deseurile periculoase.


Art. 19.

Autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa ia masuri de prevenire si limitare a impactului asupra mediului al substantelor si deseurilor de orice natura si sa anunte autoritatile teritoriale pentru mediu despre orice activitate neconforma cu reglementarile legale.


Art. 20.

Autoritatile vamale controleaza si raspund de aplicarea prevederilor art. 17 referitoare la intrarea si iesirea substantelor si deseurilor periculoase din tara, pe baza reglernentarilor autoritatii centrale pentru protectia mediului.


Art. 21.

Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in domeniu:

1. sa tina evidenta stricta - cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare - a substantelor si deseurilor periculoase, inclusiv recipientii si ambalajele acestora care intra in sfera lor de activitate si sa furnizeze lunar autoritatilor competente pentru protectia mediului datele necesare;
   
2. sa ceara acordul si/sau autorizatia de mediu si sa aplice reglementarile legale privind substantele si deseurile periculoase;
   
3. sa asigure, prin sisteme proprii, supravegherea mediului, pe baza prevederilor din autorizatie, pentru identificarea si prevenirea riscurilor, sa tina evidenta rezultatelor si sa anunte iminenta sau producerea unor eliminari neprevazute sau a accidentelor; autoritatilor competente pentru protectia mediului si de aparare impotriva dezastrelor.
   

Art. 22.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului elaboreaza, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, reglementarile privind:

1. amplasarea, amenajarea si supravegherea diferitelor tipuri de depozite;
   
2. colectarea, prelucrarea, tratarea, neutralizarea deseurilor, precum si reciclarea celor refolosibile;
   
3. transportul deseurilor;
   
4. refacerea cadrului natural al zonelor deteriorate;
   
5. instalatiile pentru incinerarea deseurilor industriale, menajere, agricole si altele;
   
6. instalatiile de epurare a apelor uzate si a namolurilor;
   
7. folosirea namolurilor, a apelor uzate, a deseurilor industriale, menajere si a celor rezultate din incinerare;
   
8. procedura de autorizare pentru amplasarea si amenajarea depozitelor, transportul, incinerarea, prelucrarea si utilizarea deseurilor de orice fel;
   
9. importul, exportul si tranzitul de deseuri si substante periculoase.
   

Art. 23.

Controlul gospodaririi deseurilor de orice fel revine autoritatilor pentru protectia mediului si celorlalte autoritati competente, potrivit legii.


Art. 24.

Autoritatile administratiei publice locale, persoanele fizice si juridice, care au in profilul lor activitati supuse reglementarilor cuprinse in art. 22, au urmatoarele obligatii:

1. sa ceara acordul si/sau autorizatia de mediu, conform art. 22 lit. h);
   
2. sa depoziteze deseurile menajere, industriale, agricole sau altele, numai pe suprafete autorizate in acest scop;
   
3. sa utilizeze, in cazul incinerarii deseurilor, numai instalatii omologate de catre autoritatile pentru protectia mediului si sanatate;
   
4. sa amenajeze, conform competentelor atribuite prin lege, depozitele de deseuri;
   
5. sa respecte conditiile de refacere a cadrului natural in zonele de depozitare prevazute in acordul si/sau autorizatia de mediu si sa garanteze, cu mijloace financiare, pentru aceasta;
   
6. sa recupereze deseurile refolosibile si sa le valorifice prin unitati specializate;
   
7. sa foloseasca pe terenurile agricole numai deseurile autorizate de autoritatile competente pentru protectia mediului, sanatate si agricultura;
   
8. sa depoziteze in mediul subteran deseuri numai in cazul in care detin acordul si/sau autorizatia de mediu.
   

Sectiunea a 3-a - Regimul ingrasamintelor chimice si al pesticidelor


Art. 25.

Ingrasamintele chimice, pesticidele si alte produse folosite in profilaxia fitosanitara, sanitar-umana si veterinara se produc numai prin tehnologii si biotehnologii autorizate.

Produsele vor fi insotite la livrare de normele tehnice de utilizare autorizate, in conditiile stabilite prin lege.


Art. 26.

Ministerele competente, cu avizul autoritatii centrale pentru protectia mediului, au urmatoarele obligatii:

1. sa reglementeze regimul produselor fitosanitare si al altor pesticide care se utilizeaza in profilaxia sanitar-umana si veterinara
   
2. sa organizeze, la nivel teritorial, reteaua de laboratoare pentru analiza si controlul ingrasamintelor chimice si al pesticidelor, precum si ale concentratiilor pesticidelor in sol, recolte, furaje, produse agroalimentare vegetale si animale
   
3. sa intocmeasca lista cu ingrasamintele chimice si pesticidele din tara si strainatate, precum si cu limitele maxime admise ale concentratiilor pesticidelor, potrivit standardelor internationale.
   

Lista ingrasamintelor chimice si a pesticidelor se intocmeste in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi si se actualizeaza anual.


Art. 27.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului impreuna cu autoritatile pentru agricultura, silvicultura, sanatate si serviciile descentralizate ale acestora in unitatile administrativ-teritoriale, dupa caz, supravegheaza si controleaia modul de aplicare a reglementarilor privind ingrasamintele chimice si pesticidele.


Art. 28.

Persoanele fizice si juridice care produc, comercializeaza si/sau utilizeaza ingrasaminte chimice si pesticide au urmatoarele obligatii:

1. sa ceara acordul si/sau autorizatia de mediu pentru fabricarea acestora;
   
2. sa livreze, sa manipuleze, sa transporte si sa comercializeze ingrasamintele chimice si pesticidele ambalate cu inscriptii de identificare, avertizare, prescriptii de siguranta si folosire, in conditii in care sa nu provoace contaminarea mijloacelor de transport si a mediului;
   
3. sa depoziteze ingrasamintele chimice si pesticidele numai ambalate si in locuri protejate;
   
4. sa nu foloseasca ingrasamintele chimice si pesticidele in zonele sau pe suprafetele unde sunt instituite masuri speciale de protectie;
   
5. sa se administreze pesticide cu mijloace aviatice numai cu avizul agentiilor pentru protectia mediului, directiilor sanitare si al comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral, potrivit reglementarilor in vigoare;
   
6. sa aplice, in perioada infloririi plantelor a caror polenizare se face prin insecte, numai acele tratamente cu pesticide care sunt selective fata de insectele polenizatoare;
   
7. sa nu foloseasca momeli periculoase, cu exceptia cazurilor special autorizate.
   

Sectiunea a 4-a - Regimul privind asigurarea protectiei impotriva radiatiilor ionizante si securitatii surselor de radiatii


Art. 29.

Regimul protectiei populatiei, mediului si a bunurilor materiale impotriva expunerii la radiatii ionizante si asigurarea securitatii surselor de radiatii se realizeaza prin aplicarea diverselor proceduri si echipamente pentru mentinerea dozelor si riscurilor la nivelul rational cel mai scazut, in limitele admise si in scopul prevenirii accidentelor, limitarii si inlaturarii consecintelor acestora.


Art. 30.

Activitatile in domeniul nuclear necesita asigurarea mijloacelor de protectie si securitate si se pot desfasura numai in baza acordului si autorizatiei de mediu, eliberate potrivit art. 8.

Acordul si autorizatia de mediu privind instalatiile cu risc nuclear major - centrale nuclearo- electrice, reactoare de cercetare, uzine de fabricare a combustibilului nuclear si depozite finale de combustibil nuclear ars - se emit de catre Guvern.


Art. 31.

Autoritatea competenta in domeniul nuclear elaboreaza norme tehnice, standarde si regulamente de aplicare privind:

1. protectia populatiei si a mediului in zone de risc nuclear;
   
2. protectia fizica a materialelor si a instalatiilor nucleare;
   
3. nivelurile si planurile de interventie care privesc si evenimentele transfrontiera;
   
4. transportul substantelor radioactive;
   
5. proceduri specifice de autorizare.
   

Procedura de autorizare pentru instalatiile cu risc nuclear major se elaboreaza in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.


Art. 32.


Controlul activitatilor nucleare se face de catre autoritatea centrala pentru protectia mediului si alte autoritati competente potrivit legii.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii:

1. organizeaza monitorizarea radioactivitatii mediului pe intreg teritoriul tarii;
   
2. supravegheaza, controleaza si dispune luarea masurilor ce se impun pentru respectarea prevederilor legale privind radioprotectia mediului;
   
3. colaboreaza cu organele competente in apararea impotriva dezastrelor.
   

Art. 33.

Persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati in domeniul nuclear au urmatoarele obligatii:

1. sa respecte normele de radioprotectie si de securitate;
   
2. sa evalueze, direct sau prin forurile autorizate, riscul potential, sa efectueze bilantul de mediu pentru activitatile existente si sa ceara autorizatie de mediu;
   
3. sa aplice procedurile si sa prevada echipamentele pentru activitatile noi, care sa permita realizarea nivelului rational cel mai scazut al dozelor si riscurilor asupra populatiei si mediului si sa ceara acord si autorizatie de mediu;
   
4. sa tina evidenta stricta a surselor de radiatii ionizante si sa le asigure protectia fizica;
   
5. sa aplice, prin sisteme proprii, programe de supraveghere a contaminarii radioactive a mediului si de evaluare a expunerii grupurilor critice - populatia din zona de supraveghere - care sa asigure ca nu vor fi incalcate conditiile prevazute in autorizatie, de eliminari de substante radioactive si ca dozele se vor mentine in limitele admise;
   
6. sa mentina in stare de functionare capacitatea de monitorizare a mediului local pentru a depista orice contaminare radioactiva semnificativa care ar rezulta dintr-o eliminare accidentala de substante radioactive;
   
7. sa efectueze inregistrarea rezultatelor supravegherii si a dozelor estimate pentru grupurile critice;
   
8. sa raporteze, la intervalele stabilite, rezultatele inregistrarilor autoritatilor competente;
   
9. sa raporteze prompt autoritatii competente orice crestere semnificativa a contaminarii mediului si daca aceasta se datoreaza sau nu activitatii desfasurate;
   
10. sa verifice continuu exactitatea presupunerilor facute prin evaluarile probabilistice privind consecintele radiologice ale eliberarilor radioactive.
    

CAPITOLUL lII - Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii


Art. 34.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea autoritatilor centrale de specialitate care gestioneaza resursele naturale, elaboreaza, pe baza prezentei legi, reglementari tehnice privind masurile de protectie a ecosistemelor, de conservare a biodiversitatii, de gospodarire durabila a resurselor naturale si pentru asigurarea sanatatii umane.

La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei zone este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmata de avansarea solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural, de conservarea functiilor ecosistemelor si de ocrotire a organismelor vegetale si animale, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea altemativei si a conditiilor impuse prin acordul si/sau autorizatia de mediu, precum si monitorizarea proprie pana la indeplinirea acestora.

Suprafetele terestre si active supuse unui regim de conservare ca habitate naturale sau pentru refacere ecologica sunt gestionate de detinatorii ilegali numai in cazul cand acestia se angajeaza sa aplice masurile de conservare stabilite de autoritatea centrala pentru protectia mediului.

Detinatorii cu orice titlu, care aplica aceste masuri, sunt scutiti de impozit; detinatorii particulari vor fi compensati, in raport cu valoarea lucrarilor de refacere intreprinse.

Protejarea unor specii si organisme rare amenintate cu disparitia, conservarea biodiversitatii si instituirea de arii protejate, precum si masurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului sunt prioritare in raport cu alte interese.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea Academiei Romane si a Comisiei Nationale UNESCO, stabileste criteriile pentru instituirea ariilor protejate si de conservare a biodiversitatii.


Sectiunea 1 - Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice


Art. 35.

Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect mentinerea si ameliorarea calitatii si productivitatii naturale ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale.


Art. 36.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului elaboreaza, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, reglementarile privind:

1. normele tehnice referitoare la protectia apelor si a ecosistemelor acvatice, inclusiv a populatiei umane in cazul poluarilor accidentale si in context transfrontiera;
   
2. procedura de autorizare pentru exploatarea surselor de apa si a ecosistemelor acvatice, realizarea constructiilor hidrotehnice pentru lucrarile de indiguire si regularizare a cursurilor de apa, de irigatii si de desecare-drenaj;
   
3. standardele de emisie;
   
4. standardele de calitate a apelor;
   
5. cerintele de evacuare, epurare a apelor uzate si limitare a evacuarii de efluenti in ape.
   

Art. 37.

Controlul respectarii reglementarilor de protectie a apelor si a ecosistemelor acvatice este organizat si exercitat de catre autoritatile de mediu, de ape, sanatate si de alte autoritati, potrivit competentelor legale.


Art. 38.

Autoritatile pentru protectia mediului, pentru gospodarirea apelor, impreuna cu autoritatile navigatiei, supravegheaza si controleaza respectarea prevederilor si aplica masurile legale privind protectia apelor ca urmare a activitatilor de navigatie, respectand conventiile internationale in domeniu la care Romania este parte.


Art. 39.

Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii:

1. sa ceara acordul si/sau autorizatia de mediu pentru activitatile prevazute in anexa Il la prezenta lege. Sunt exceptate de la autorizare puturile forate la adancimi pana la 50 m pentru satisfacerea cerintelor gospodariilor individuale;
   
2. sa respecte standardele de emisie si de calitate a apelor, prevederile din acord si autorizatie si sa puna la dispozitia laboratoarelor autorizate, la termenele stabilite, probele de apa pentru analiza;
   
3. sa nu arunce si sa nu depoziteze pe maluri, in albiile raurilor si in zonele umede, deseuri de orice fel si sa nu introduca in acestea explozibile, tensiune electrica, narcotice sau alte substante periculoase;
   
4. sa nu spele in apele naturale autovehicule, utilaje si ambalaje care au in continut uleiuri, combustibili lichizi, lubrifianti, substante periculoase sau pesticide;
   
5. sa execute toate lucrarile de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrarii faunei acvatice si de ameliorare a calitatii apei, prevazute cu termen in acordul si autorizatia de mediu si sa monitorizeze zona de impact;
   
6. sa se doteze, in cazul detinerii de nave, platforme plutitoare sau foraje marine, cu instalatii de stocare sau tratare a deseurilor, instalatii de epurare a apelor uzate si racorduri de descarcare a acestora in instalatii de mal sau plutitoare;
   
7. sa amenajeze porturile cu instalatii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deseurilor petroliere, menajere sau de alta natura, stocate pe navele fluviale si maritime, si sa constituie echipe de interventie in caz de poluare accidentala a apelor si a zonelor de coasta;
   
8. sa nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct in apele naturale si sa nu arunce de pe acestea nici un fel de deseuri.
   

Sectiunea a 2-a - Protectia atmosferei


Art. 40.

Prin protectia atmosferei se urmareste prevenirea, limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si a bunurilor materiale.


Art. 41.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului promoveaza politicile regionale si globale, fundamentand principiile si actiunile specifice, atat la nivel national cat si local, privind protectia atmosferei.

Politica nationala de protectie a atmosferei consta in principal din urmatoarele:

1. introducerea de tehnici si tehnologii adecvate pentru retinerea poluantilor la sursa;
   
2. gestionarea resursei de aer, in sensul reducerii emisiilor de poluanti pana la realizarea celor mai scazute niveluri si care sa nu depaseasca capacitatea de regenerare a atmosferei;
   
3. gestionarea resursei de aer, in sensul asigurarii calitatii corespunzatoare securitatii sanatatii umane;
   
4. modernizarea si perfectionarea sistemului national de monitorizare integrata a calitatii aerului.
   

Art. 42.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea ministerelor competente, elaboreaza normele tehnice, standardele si regulamentele de aplicare privind:

1. calitatea aerului in functie de factorii poluanti din atmosfera;
   
2. emisiile de poluanti atmosferici pentru surse fixe si mobile, precum si conditiile de restrictie sau de interdictie pentru utilizare, inclusiv pentru substantele care afecteaza stratul de ozon;
   
3. calitatea combustibililor si carburantilor, precum si reglementarile privind vanzarea-cumpararea si transportul acestora;
   
4. pragul fonic si reglementari pentru limitarea zgomotelor;
   
5. supravegherea calitatii aerului, proceduri de prelevare si analiza, amplasarea punctelor si instrumentelor pentru probare si analiza, frecventa masuratorilor si altele;
   
6. identificarea, supravegherea si controlul agentilor economici a caror activitate este generatoare de risc potential si/sau poluare atmosferica;
   
7. sistemul de notificare rapida, in caz de poluare acuta a atmosferei cu efecte transfrontiera, a autoritatilor desemnate cu aplicarea Conventiei privind efectele transfrontiera ale accidentelor industriale.
   

Normele tehnice, regulamentele de aplicare, respectiv standardele, se elaboreaza in termen de un an, respectiv 2 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi.


Art. 43.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului supravegheaza si controleaza aplicarea prevederilor legale privind protectia atmosferei, in care scop:

1. constata aparitia episoadelor de poluare a atmosferei, da alerta si/sau emite prognoze legate de acestea;
   
2. dispune incetarea temporara sau definitiva a activitatilor generatoare de poluare in vederea aplicarii unor masuri de urgenta sau pentru nerespectarea programului pentru conformare;
   
3. solicita masuri tehnologice, aplica restrictii si interdictii in vederea prevenirii, limitarii sau eliminarii emisiilor de poluanti;
   
4. aplica sanctiunile prevazute de lege in caz de nerespectare a masurilor dispuse.
   

Art. 44.

Proprietarii si detinatorii legali de teren sunt obligati sa intretina si sa extinda perdelele si aliniamentele de protectie, spatiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana.


Art. 45.

Autoritatile vamale au obligatia sa nu permita intrarea/iesirea din tara a surselor mobile poluante care nu respecta dispozitilie autoritatilor competente, conform legii.


Art. 46.

Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in domeniu:

1. sa respecte reglementarile privind protectia atmosferei, adoptand masuri tehnologice adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici;
   
2. sa doteze instalatiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de masura, sa asigure corecta lor functionare, sa asigure personal calificat si sa furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare, autoritatilor pentru protectia mediului, datele necesare;
   
3. sa imbunatateasca performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor si sa nu puna in exploatare instalatiile prin care se depasesc limitele maxime admise;
   
4. sa asigure, la cererea autoritatilor pentru protectia mediului, diminuarea, modificarea sau incetarea activitatii generatoare de poluare;
   
5. sa asigure masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii, sa verifice eficienta acestora si sa puna in exploatare numai pe cele care nu depasesc pragul fonic admis.
   

Sectiunea a 3-a - Protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre


Art. 47.

Protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre, prin masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare si amenajare a teritoriului este obligatorie pentru toti detinatorii, indiferent cu ce titlu.


Art. 48.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea ministerelor competente, stabileste:

1. sistemul de monitorizare a calitatii solului in scopul cunoasterii starii actuale si a tendintelor de evolutie a acesteia;
   
2. reglementarile privind protectia calitatii solului, subsolului, a ecosistemelor terestre si conservarea biodiversitatii;
   
3. procedura de autorizare privind probleme de protectie a mediului, cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului, amenajarea torentilor pentru intocmirea amenajamentelor silvice, combaterea eroziunii solurilor, foraje de studii si prospectiuni geologice si hidrogeologice, precum si pentru activitati miniere de extractie;
   
4. reglementari privind refacerea cadrului natural in zonele in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate de fenomene naturale sau de activitati cu impact negativ asupra mediului.
   

Art. 49.

Autoritatile centrale pentru agricultura si silvicultura au urmatoarele obligatii:

1. sa elaboreze reglementari privind sistemele din agricultura, tehnologiile de cultura a plantelor si de crestere a animalelor, regenerarea padurilor, recoltarea, colectarea si transportul lemnului si standardele de calitate a solurilor, in scopul mentinerii si ameliorarii acestora, eliminarii consecintelor negative asupra ecosistemelor terestre si acvatice si asigurarii conservarii functiilor specifice, biodiversitatii si habitatelor naturale si sa le comunice autoritatii centrale pentru protectia mediului;
   
2. sa tina evidenta terenurilor devenite improprii pentru productia agricola si sa ofere, la solicitarea detinatorilor, asistenta tehnica de specialitate pentru ameliorarea sau schimbarea folosintei;
   
3. sa indrume si sa exercite controlul tehnic de specialitate pentru lucrarile de imbunatatiri funciare si agropedoameliorative;
   
4. sa indrume si sa ofere asistenta tehnica, la cererea cultivatorilor de terenuri, privind cele mai adecvate tehnici si tehnologii de gospodarire si ameliorare a solurilor.
   

Art. 50.

Controlul asupra respectarii reglementarilor legale privind protectia si conservarea, ameliorarea si folosirea judicioasa a solurilor, a subsolului si a ecosistemelor terestre se organizeaza si se exercita de autoritatile pentru protectia mediului, precum si, dupa caz, de alte autoritati ale administratiei publice competente, potrivit dispozitiilor legale.


Art. 51.

Detinatorii de terenuri cu orice titlu, in scopul asigurarii protectiei calitatii solurilor, au urmatoarele obligatii:

sa previna, pe baza reglementarilor in domeniu, deteriorarea calitatii solurilor;

sa asigure la amplasarea, proiectarea, construirea si punerea in functiune a obiectivelor de orice fel, ca si la schimbarea destinatiei terenurilor, conditiile prevazute in acord si in autorizatia de mediu;

sa nu arda miristile, stuful, tufarisurile sau vegetatia ierboasa fara autorizatie din partea autoritatii competente pentru protectia mediului.



Art. 52.

Detinatorii, cu orice titlu, ai padurilor, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier si pajistilor au urmatoarele obligatii:

1. sa mentina suprafata impadurita a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenisurilor, tufisurilor si pajistilor existente, fiind interzisa reducerea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege;
   
2. sa exploateze masa lemnoasa numai in limita posibilitatii padurilor, stabilita de amenajamentele silvice si aprobata prin lege;
   
3. sa asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, in scopul mentinerii biodiversitatii padurilor si a echilibrului ecologic;
   
4. sa respecte regimui silvic pentru impadurirea suprafetelor exploatate, stabilit de autoritatea centrala pentru silvicultura, in acord cu conditiile de utilizare durabila a padurilor, prevazute de autoritatea centrala pentru protectia mediului;
   
5. sa asigure aplicarea masurilor speciale de conservare pentru padurile cu functii deosebite de protectie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese de alunecare si eroziune, pe grohotisuri, stancarii, la limita superioara de altitudine a vegetatiei forestiere, precum si pentru alte asemenea paduri;
   
6. sa respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase de pe pasunile impadurite care indeplinesc functii de protectie a solului si a resurselor de apa;
   
7. sa asigure exploatarea rationala, organizarea si amenajarea pajistilor, in functie de capacitatea de refacere a acestora;
   
8. sa exploateze resursele padurii, fondul cinegetic si piscicol, in limitele potentiaiului de regenerare, potrivit prevederilor legale;
   
9. sa sesizeze autoritatile pentru protectia mediului despre accidente sau activitati care afecteaza ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre.
   

Art. 53.

Persoanele fizice sau juridice, care prospecteaza sau exploateaza resursele subsolului, au urmatoarele obligatii:

1. sa ceara acord si/sau autorizatie de mediu potrivit legii si sa respecte prevederile acestora;
   
2. sa refaca terenurile afectate, aducandu-le la parametrii productivi si ecologici naturali sau la un nou ecosistem functional, in conformitate cu prevederile si termenele din acord si/sau autorizatie, garantand mijloace financiare pentru aceasta si monitorizand zona;
   
3. sa anunte autoritatile pentru protectia mediului sau pe cele competente, potrivit legii, despre orice situatii accidentale care pun in pericol ecosistemul terestru si sa actioneze pentru refacerea acestuia.
   

Sectiunea a 4-a - Regimul ariilor protejate si al monumentelor naturii

Art. 54.

Pentru conservarea unor habitate naturale, a biodiversitatii care defineste cadrul biogeografic al tarii, precum si a structurilor si formatiuniior naturale cu valoare ecologica, stiintifica si peisagistica, se mentine si se dezvolta reteaua nationala de arii protejate si monumente ale naturii.

Ariile protejate si monumentele naturii se declara prin acte sau reglementari cu caracter normativ, inclusiv prin amenajamentele silvice; cele declarate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi pastreaza aceasta calitate.

Ariile protejate sunt evidentiate in planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.


Art. 55.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului:

1. la propunerea Academiei Romane, declara noi zone pentru extinderea retelei nationale de arii protejate si monumente ale naturii si le incadreaza pe categorii;
   
2. organizeaza reteaua de supraveghere, de paza a ariilor protejate si a monumentelor naturii si stabileste regimul lor de administrare si de abordare turistica;
   
3. controleaza modul de aplicare a reglementarilor de catre cei ce administreaza ariile protejate si monumentele naturii;
   
4. elaboreaza, editeaza, tine la zi si difuzeaza "Catalogul ariilor protejate si al monumentelor naturii", presum si "Cartea rosie a speciilor de plante si animale" din Romania.
   

Art. 56.

Autoritatile administratiei publice locale asigura informarea agentilor economici, a populatiei si a turistilor cu privire la existenta in zona a ariilor protejate si a monumentelor naturii, la semnificatia lor, la regulile si restrictiile stabilite, precum si la sanctiunile aplicabile pentru nerespectarea statutului acestora.


Art. 57.

Autoritatile administratiei publice locale, la solicitarea agentiilor pentru protectia mediului, a altor organizatii interesate, persoane fizice sau juridice, pe baza documentatiei avizate de catre Academia Romana, pot sa puna sub ocrotire provizorie, in vederea declararii, arii protejate sau monumente ale naturii sau anumite obiective care justifica aceasta.


Art. 58.

Detinatorii de suprafete terestre sau acvatice limitrofe ariilor protejate, monumentelor naturii sau pe ale caror terenuri s-au identificat elemente susceptibile de a fi ocrotite sunt obligati sa respecte statutul acestora pentru a asigura transmiterea lor generatiilor viitoare.


Art. 59.

Culegerea si comercializarea plantelor, capturarea prin orice mijloace, detinerea si comercializarea animalelor declarate monumente ale naturii, precum si dislocarea, detinerea si comercializarea unor piese mineralogice, speologice si paleontologice, provenite din locuri declarate monumente ale naturii, sunt interzise.

Introducerea pe teritoriul tarii, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, de culturi de microorganisme, plante si animale vii, fara acordul eliberat de autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea Academiei Romane, este interzisa.


Sectiunea a 5-a - Protectia asezarilor umane


Art. 60.

In procesul de dezvoltare social-economica, al planurilor de urbanism si amenajare a teritoriului si a localitatilor este obligatorie respectarea principiilor ecologice, pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos. In acest scop, consiliile locale, precum si, dupa caz, persoanele fizice si juridice, raspund pentru:

1. imbunatatirea microclimatului urban, prin amenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul localitatilor si din zonele limitrofe acestora, infrumusetarea si protectia peisajului si mentinerea curateniei stradale;
   
2. amplasarea obiectivelor industriale, a cailor si mijloacelor de transport, a retelelor de canalizare, a statiilor de epurare, a depozitelor de deseuri menajere, stradale si industriale si a altor obiective si activitati; fara a se prejudicia salubritatea, ambientul, spatiile de odihna, tratament si recreere, starea de sanatate si de confort a populatiei;
   
3. respectarea regimului de protectie speciala a localitatilor balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic si de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate si a monumentelor naturii. Este interzisa amplasarea de obiective si desfasurarea unor activitati cu efecte daunatoare in perimetrul si in zonele de protectie a acestora;
   
4. adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densitatii de locuire, concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala, a amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa;
   
5. reglementarea, inclusiv prin interzicerea, temporara sau permanenta, a accesului anumitor tipuri de autovehicule sau a desfasurarii unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zone ale localitatilor cu predominanta spatiilor de locuit, zone destinate tratamentului, odihnei, recreerii si agrementului;
   
6. adoptarea de masuri obligatorii, pentru toate persoanele fizice si juridice, cu privire la intretinerea si infrumusetarea cladirilor, a curtilor si imprejurimilor acestora, a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri, a arborilor si arbustilor decorativi;
   
7. initierea pe plan local a unor proiecte de amenajare a grupurilor igienico-sanitare si de intretinere si dezvoltare a canalizarii stradale.
   

Art. 61.

Autoritatile pentru protectia mediului precizeaza, la eliberarea acordului de mediu pentru planurile de urbanism si amenajarea teritorului, masurile de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati, zonele deteriorate si conditiile de refacere peisagistica si ecologica a acestora si de dezvoltare a spatiilor verzi si controleaza realizarea acestora.


Art. 62.

Autoritatile administratiei publice locale, persoanele fizice si juridice care administreaza domeniul public au obligatia sa asigure realizarea masurilor si a conditiilor prevazute la art. 61.

Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi prevazute in planurile urbanistice se face potrivit legii.


Art. 63.

Autoritatile pentru protectia mediului si consiliile locale vor initia actiuni de informare si participare, prin dezbatere publica privind programele de dezvoltare urbanistica si gospodarie comunala, asupra importantei masurilor destinate protectiei mediului si asezarilor umane.


CAPITOLUL IV - Atributii si raspunderi


Sectiunea 1 - Atributii si raspunderi ale autoritatilor pentru protectia mediului


Art. 64.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii si raspunderi:

1. elaboreaza si promoveaza strategia nationala de mediu pentru dezvoltarea durabila in termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentei legi;
   
2. elaboreaza recomandarile pentru strategiile sectoriale si politica de mediu, stabilind termene in concordanta cu etapele parcurse in tranzitia catre economia de piata, precum si planificarea de mediu corelata cu cea de amenajare a teritoriului si de urbanism, restaurarea si reconstructia ecologica, in scopul asigurarii strategiei nationale de mediu;
   
3. creeaza cadrul organizatoric care sa permita accesul la informatii si participarea la deciziile privind mediul - politici, reglementari, proceduri de autorizare, planuri de dezvoltare a teritoriului si urbanism - pentru celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, a organizatiilor neguvernamentale si populatiei;
   
4. initiaza proiecte de legi, norme tehnice, reglementari, proceduri si directive in concordanta cu standardele internationale; avizeaza normele si alte reglementari elaborate de alte ministere si departamente privitoare la activitati cu impact negativ asupra mediului sau de catre organizatii de protectia mediului si controleaza aplicarea acestora. Proiectele de legi speciale, mentionate la cap. Vl, vor fi initiate in termen de pana la 2 ani, iar reglementarile in temmen de pana la un an de la intrarea in vigoare a prezentei legi, cu exceptia cazurilor cand este altfel prevazut in prezenta lege;
   
5. organizeaza sistemul national de monitorizare integrata de fond si de impact, pentru toti factorii de mediu si sistemul de inspectie privind mediul, in termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentei legi;
   
6. creeaza cadrul institutional-administrativ, pentru identificarea si promovarea programelor de cercetare, pentru formarea si instruirea unui personal calificat pentru supraveghere, analiza, evaluare si control al mediului si atesta acest personal;
   
7. numeste comisii de experti, cand este cazul, pentru revizuirea bilantului de mediu; autorizeaza laboratoarele proprii pentru controlul calitatii mediului, al substantelor si deseurilor periculoase, al pesticidelor si indica tipurile de analize cerute si laboratoarele de referinta;
   
8. elaboreaza si implementeaza programe; elaboreaza materiale educative privind importanta protectiei mediului;
   
9. urmareste aplicarea programului si a masurilor pentru respectarea conventiilor internationale la care Romania este parte pe linie de mediu;
   
10. urmareste si analizeaza aplicarea prezentei legi si intocmeste anual rapoarte privind starea mediului, pe care le prezinta Guvernului; rapoartele se publica;
    
11. colaboreaza cu organizatii si autoritati similare din alte tari si reprezinta Guvernul in relatiile internationale pe linie de protectia mediului;
    
12. propune Guvernului reduceri sau scutiri de taxe, impozite, precum si alte facilitati fiscale pentru titularii activitatilor care inlocuiesc substantele periculoase in procesul de fabricatie sau investesc in procesele tehnologice si produse care reduc impactul sau riscul de impact negativ asupra mediului, ca si pentru cei care realizeaza masurile speciale de protectie, conservare si reconstructie ecologica, stabilite de autoritatea centrala pentru protectia mediului;
    
13. aplica sanctiuni titularilor activitatilor pentru neconformare;
    
14. publica directive si indruma celelalte ministere si departamente, agentii economici, persoanele fizice si juridice, in scopul diminuarii efectelor negative ale activitatilor economice asupra mediului si incurajarii tehnicilor si tehnologiilor adecvate pentru mediu;
    
15. pune la dispozitia celor interesati datele centralizate privind starea de mediu, programele si politica centrala de protectie a mediului;
    
16. se consulta periodic cu reprezentantii organizatiilor neguvernamentale si cu alti reprezentanti ai societatii civile pentru stabilirea strategiei generale de mediu si luarea deciziilor in cazuri care pot afecta mediul;
    
17. pregateste, in colaborare cu Ministerul Finantelor, aplicarea de noi instrumente financiare care favorizeaza protectia si imbunatatirea calitatii factorilor de mediu, in conformitate cu cele aplicate pe plan international;
    
18. organizeaza, in termen de 2 ani de la promulgarea prezentei legi, corpul de control ecologic;
    
19. in situatii speciale, constatate pe baza datelor obtinute din supravegherea mediului, autoritatea centrala de mediu are imputernicirea de a declara, cu informarea Guvernului, zone de risc inalt de poluare in anumite regiuni ale tarii si obligatia de a elabora, impreuna cu alte institutii centrale si autoritatile locale, programe speciale pentru inlaturarea riscului survenit in aceste zone. Dupa eliminarea factorilor de risc inalt de poluare, pe baza noilor date rezultate din supravegherea evolutiei starii mediului, zona respectiva este declarata reintrata in normalitate.
    

Art. 65.


Agentiile pentru protectia mediului indeplinesc la nivel teritorial atributiile si raspunderile autoritatii centrale pentru protectia mediului careia i se subordoneaza, potrivit art. 64 lit. b), c), d), h), i), j), m), o), p), r) si t) si fac raport cu privire la activitatile desfasurate pe perioada anului financiar si a aplicarii programelor de mediu, pe care iI publica in presa locala.


Art. 66.

Pentru exercitarea functiilor sale, autoritatea centrala pentru protectia mediului:

1. solicita informatiile necesare: ministerelor, autoritatilor administratiei publice locale, persoanelor fizice si juridice, cu referire la prevederile art. 64 lit. a), b), d), e), f), h), i), j), 1), p), r) si t);
   
2. numeste pe inspectorii sefi si acrediteaza inspectorii la nivel teritorial.
   

Art. 67.

Inspectorii, numiti de autoritatea centrala pentru protectia mediului pentru a-si exercita atributiile, pot intra, in conditiile legii, cu autorizatia autoritatilor de mediu, oricand si in orice incinta unde se desfasoara o activitate generatoare de impact negativ asupra mediului.

Persoana fizica sau juridica prejudiciata, ca urmare a exercitarii atributiilor de inspectie, poate depune plangere la instanta judecatoreasca competenta, in termen de 30 de zile de la data constatarii acesteia.

Cuantumul compensatiei pentru eventualele daune produse se stabileste prin acordul partilor, iar in caz de neintelegeri, de catre instanta competenta.


Sectiunea a 2-a - Atributii si raspunderi ale altor autoritati centrale si locale


Art. 68.

Autoritatile administratiei publice centrale si locale sunt obligate sa comunice autoritatii centrale pentru protectia mediului, respectiv agentiilor teritoriale, toate informatiile solicitate conform art. 66 lit. a) si sa aplice prevederile prezentei legi.


Art. 69.

Autoritatile administratiei publice centrale au urmatoarele obligatii:

1. sa asigure in structura lor organizatorica compartimente cu atributii in protectia mediului, incadrate cu personal de specialitate;
   
2. sa dezvolte, cu sprijinul autoritatii centrale pentru protectia mediului, programe de restructurare in acord cu strategia nationala pentru mediu si politicile de mediu si sa asiste pe agentii economici din subordine la implementarea programelor pentru conformare;
   
3. sa elaboreze normele si reglementarile specifice domeniului de activitate pe linia protectiei mediului si sa le inainteze pentru avizare autoritatii centrale pentru protectia mediului;
   
4. sa semnaleze masura in care unele prevederi pot impiedica vreo autoritate sa actioneze eficient pentru protectia mediului si, totodata, sa arate progresul facut prin aplicarea prezentei legi.
   

Art. 70.

Ministerul Sanatatii are urmatoarele atributii si raspunderi:

1. supravegheaza evolutia starii de sanatate a populatiei in raport cu calitatea mediului;
   
2. controleaza calitatea apei si a produselor alimentare;
   
3. elaboreaza, in colaborare cu autoritatea centrala pentru protectia mediului, norme de igiena a mediului si controleaza respectarea acestora;
   
4. raporteaza periodic despre influenta mediului asupra sanatatii populatiei si colaboreaza cu autoritatea centrala pentru protectia mediului in stabilirea si aplicarea masurilor privind ameliorarea calitatii vietii. Rapoartele se publica anual;
   
5. colaboreaza cu celelalte ministere cu retea sanitara proprie in vederea cunoasterii exacte a starii de sanatate a populatiei si de protectie a mediului din domeniile lor de activitate.
   

Art. 71.

Ministerul Apararii Nationale are urmatoarele atributii:

1. elaboreaza norme si instructiuni specifice, in concordanta cu legislatia interna si cu respectarea principiilor ecologice ale protectiei mediului, pentru domeniile sale de activitate;
   
2. supravegheaza respectarea de catre personalul Ministerului Apararii Nationale a normelor de protectia mediului pentru activitatile din zonele militare;
   
3. controleaza actiunile si aplica sanctiuni pentru incalcarea de catre personalul Ministerului Apararii Nationale a legisiatiei de protectia mediului in domeniul militar.
   

Art. 72.

Ministerul invatamantului asigura adaptarea planurilor si programelor de invatamant, la toate nivelurile, in scopul insusirii notiunilor si principiiior de ecologie si de protectia mediului, pentru constientizarea, instruirea si formarea in acest domeniu.


Art. 73.

Ministerul Cercetarii si Tehnologiei promoveaza tematici de studii si programe de cercetare care raspund prioritatilor stabilite de autoritatea centrala pentru protectia mediului in acest domeniu .


Art. 74.

Ministerul Transporturilor si Ministerul de Interne asigura, pe baza normelor avizate de autoritatea centrala pentru protectia mediului, controlul:

1. gazelor de esapament;
   
2. intensitatii zgomotelor si vibratiilor produse de autovehicule;
   
3. transportului de materiale.
   

Art. 75.

Ministerul Turismului si Ministerul Tineretului si Sportului elaboreaza programe educationale in scopul formarii unui comportament responsabil fata de mediu si incurajeaza aplicarea principiilor ecoturismului.


Art. 76.

Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele atributii si raspunderi:

1. supravegheaza aplicarea prevederilor din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, in acord cu planificarea de mediu;
   
2. supravegheaza pe agentii economici din subordine pentru prevenirea eliminarii accidentale de poluanti sau depozitarii necontrolate de deseuri si dezvolta sisteme de colectare a deseurilor refolosibile;
   
3. adopta programe pentru dezvoltarea retelelor de canalizare, de colectare a apelor pluviale, de aprovizionare cu apa potabila, pentru spatii de epurare a apelor uzate ale localitatilor, precum si pentru transportul in comun;
   
4. asigura servicii cu specialisti in ecologia urbana si protectia mediului si colaboreaza in acest scop cu autoritatile competente pentru protectia mediului;
   
5. promoveaza o atitudine corespunzatoare a comunitatilor in legatura cu importanta protectiei mediului.
   

Art. 77.

Autoritatile vamale indeplinesc atributiile ce le revin prin prezenta lege.


Art. 78.

Politia si Garda financiara sunt obligate sa acorde sprijin, la cerere, reprezentantilor autoritatilor pentru protectia mediului in exercitarea atributiilor lor.

Sectiunea a 3-a - Obligatiile persoanelor fizice si juridice


Art. 79.

Protectia mediului constituie o obligatie a tuturor persoanelor fizice si juridice, in care scop:

1. solicita autoritatilor pentru protectia mediului acord si/sau autorizatie de mediu, dupa caz, potrivit prezentei legi;
   
2. asista persoanele imputernicite cu inspectia, punandu-le la dispozitie evidenta masuratorilor proprii, toate documentele relevante si le faciliteaza controlul activitatilor si prelevarea de probe;
   
3. se supun ordinului de incetare temporara sau definitiva a activitatii;
   
4. suporta costul pentru repararea prejudiciului si inlatura urmarile produse de acesta, restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului;
   
5. asigura sisteme proprii de supraveghere a instalatiilor si proceselor tehnologice si pentru analiza si controlul poluantilor pe raza de incidenta a activitatilor desfasurate si evidenta rezultatelor, in scopul prevenirii si evitarii riscurilor tehnologice si eliberarilor accidentale de poluanti in mediu si raporteaza lunar rezultatele supravegherii mediului autoritatii competente pentru protectia mediului;
   
6. informeaza autoritatile competente si populatia in caz de eliminari accidentale de poluanti in mediu sau de accident major;
   
7. restructureaza, pentru activitatile existente, si propun, la solicitarea autorizatiei, programe pentru conformare, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi;
   
8. adopta solutii adecvate pentru mediu la propunerea proiectelor sau activitatilor noi, precum si pentru modificarea celor existente;
   
9. nu degradeaza mediul natural sau amenajat prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel.
   

Art. 80.

Raspunderea pentru prejudiciu are caracter obiectiv, independent de culpa. In cazul pluralitatii autorilor, raspunderea este solidara.

In cazul activitatilor generatoare de risc major, asigurarea pentru daune este obligatorie.


CAPITOLUL V - Sanctiuni


Art. 81.

Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz.


Art. 82.

Constituie contraventii urmatoarele fapte si se sanctioneaza astfel:

1. cu amenda de la 50.000 lei la 300.000 Iei pentru persoane fizice si de la 250.000 lei la 1.500.000 lei pentru persoane juridice, pentru incalcarea prevederilor din lege privind:
   
   
   
   
   1. obligatiile autoritatilor publice centrale si locale mentionate ia art. 9 alin. 3, art. 12 alin. 1, art. 14 alin. 2, art. 31, 38, 44, art. 60 lit. a), d)-f), art. 62 alin. 1, art. 68, art. 69 lit. a)-c), art. 70 lit. a)-d), art. 71, 72, 73, 74, 75, art. 76 lit. a)-e), art. 77 si 78;
      
   2. cererea de acord/autorizatie mentionata la art. 51 lit. c);
      
   3. reglementarile mentionate la art. 51 lit. a);
      
   4. reglementarile pentru protectia ecosistemelor terestre mentionate la art. 52 lit. a), c) si art. 79 lit. i).
      
   
   
   
2. Cu amenda de la 100 000 lei la 600.000 lei pentru persoane fizice si de la 500.000 Iei la 3.000.000 Iei pentru persoane juridice, pentru incalcarea prevederilor din lege privind:
   
   
   
   
   1. obligatiile autoritatilor publice locale mentionate la art. 19, art. 24 lit. dj si f), art. 56, art. 60 lit. b) si art. 62 alin. 2;
      
   2. furnizarea si utilizarea datelor corecte in elaborarea studiilor de impact mentionate la art. 12 alin. 3;
      
   3. masurile, dotarile, prevederile legale mentionate la art. 46 lit. e) si art. 52 lit. h);
      
   4. reglementarile pentru ingrasaminte chimice, pesticide si orice alte substante chimice, protectia apelor si arii protejate mentionate la art. 28 lit c) si art. 39 lit. d).
      
   
   
   
3. Cu amenda de la 150.000 lei la 750.000 lei pentru persoane fizice si de la 750.000 lei la 3.750.000 lei pentru persoane juridice, pentru incalcarea prevederilor din lege privind:
   
   
   
   
   1. obligatiile autoritatilor administratiei porturilor mentionate la art. 39 lit. g);
      
   2. conformarea la dispozitiile autoritatii pentru protectia mediului, mentionate la art. 46 lit. d) si art. 79 lit. b);
      
   3. cererea de acord/autor