In cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale, care poate fi cuprinsa intre 0,5% si 1,5% asupra valorii de inventar a cladirii, inregistrata in contabilitatea acestora, conform prevederilor legale in vigoare.

Prin "cladire" se intelege orice contructie care serveste la adapostirea de activitati, de oameni, de animale, de produse, de materiale, de instalatii si altele asemenea, constructie care indeplineste cumulativ cel putin doua conditii, respectiv:

a) este sub forma de incinta inchisa;
b) serveste la desfasurarea unei activitati umane.

Prin Hotararea Consiliului General nr. 273/2002 privind stabilirea nivelului impozitelor si taxelor locale pentru anul 2003, in municipiul Bucuresti, cota a fost stabilita la 1%.
La determinarea impozitului pe cladiri se au in vedere atat cladirile aflate in functiune, cat si cele in rezerva sau in conservare.
Cladirile aflate in functiune si a caror valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii sunt supuse in continuare impozitului pe cladiri, calculat pe baza valorii de inventar inregistrate in contabilitate. In acest caz se au in vedere Normele privind reevaluarea imobilizarilor corporale aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 403/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 252 din 7 iunie 2000.

Valoarea de inventar inscrisa in evidenta contabila

Prin aceasta sintagma se intelege valoarea de intrare a cladirilor in patrimoniu si care, dupa caz, poate fi:

a) costul de achizitie, pentru cladirile procurate cu titlu oneros;
b) costul de productie, pentru cladirile construite de unitatea patrimoniala;
c) valoarea actuala, estimata la inscrierea lor in activ, tinandu-se seama de valoarea cladirilor cu caracteristici tehnice si economice similare sau apropiate, pentru cladirile obtinute cu titlu gratuit;
d) valoarea de aport - de utilitate acceptata de parti - pentru cladirile intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii/fuziunii, conform statutelor si contractelor, determinata prin expertiza, potrivit legii;
e) valoarea rezultata in urma reevaluarii, pentru cladirile reevaluate in baza unei dispozitii legale.

La determinarea valorii de inventar a cladirii se are in vedere insumarea valorilor tuturor elementelor si instalatiilor functionale ale acesteia, cum sunt: terasele, scarile, ascensoarele, instalatiile de iluminat, instalatiile sanitare, instalatiile de incalzire, instalatiile de telecomunicatii prin fir si altele asemenea; aparatele individuale de climatizare nu fac parte din categoria elementelor si instalatiilor functionale ale cladirii.
Pentru cladirile contribuabililor persoane juridice, impozitul se calculeaza de catre acestia prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale asupra valorii de inventar inscrise in evidenta contabila a acestora, iar declaratia de impunere se depune pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an fiscal la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale in a carei raza administrativ-teritoriala se afla cladirea. Declaratia de impunere are elemente constitutive ale procesului-verbal de impunere.
Daca persoanele juridice nu au efectuat nici o reevaluare a cladirilor incepand cu anul 1998 pana la data de 01.01.2003 (data intrarii in vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale), cota impozitului pe cladiri este intre 3% si 5%, aplicata la valoarea de inventar a cladirii pana la data primei reevaluari, inregistrata in contabilitatea acestora.

In cazul municipiului Bucuresti, prin Hotararea Consiliului General nr. 273/2002, pentru anul 2003 aceasta cota a fost stabilita la 5%.

Precizari
In aplicarea dispozitiilor men-tionate anterior se au in vedere urmatoarele:

a) in cazul contribuabililor care nu au efectuat nici o reevaluare a cladirilor incepand cu anul 1998, impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 5%;

b) incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care in evidenta contabila s-a inregistrat valoarea rezultata in urma reevaluarii, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii de inventar a cladirii;

c) in cazul cladirilor dobandite incepand cu 1 ianuarie 1998, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii de intrare in patrimoniu;

d) in cazul cladirilor la care s-au efectuat lucrari de modernizare, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de 1% numai pentru cele care au fost reevaluate potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. e) din Normele privind reevaluarea imobilizarilor corporale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 403/2000, cu modificari.

Ca urmare, cota de 5% se aplica numai pentru acele cladiri cumparate sau construite inainte de 1 ianuarie 1998, care au fost inregistrate in contabilitatea agentilor economici, dar nu au fost reevaluate in baza Hotararii Guvernului nr. 403/2000.

Contractele de leasing financiar

Pentru cladirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar, impozitul pe cladiri se datoreaza de catre proprietar. Potrivit Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 9 din 12 ianuarie 2000, proprietar este locatorul/finantatorul pana la data expirarii contractului de leasing, cand se transfera utilizatorului/beneficiarului dreptul de proprietate asupra cladirii.
Impozitul pe cladiri pe perioada de leasing se determina pe baza valorii negociate intre parti si inscrise in contract. Incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care expira contractul de leasing, impozitul pe cla-diri se determina dupa cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana juridica.
Valoarea negociata intre parti corespunde valorii totale a contractului de leasing. Valoarea totala reprezinta valoarea totala a ratelor de leasing la care se adauga valoarea reziduala. Valoarea reziduala reprezinta valoarea la care, la expirarea contractului de leasing, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului de catre utilizator.

In acceptiunea Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata, leasingul financiar este operatiunea de leasing care indeplineste una sau mai multe din urmatoarele conditii:

1. riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul incheierii contractului de leasing;
   
2. partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului;
   
3. utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piata) pe care acesta o are la data la care optiunea poate fi exprimata;
   
4. perioada de folosire a bunului in sistemul de leasing acopera cel putin 75% din durata normala de utilizare a bunului, chiar daca in final dreptul de proprietate nu este transferat.
   

Cladiri scutite de impozit

Cladirile pentru care nu se datoreaza impozit pe cladiri sunt precizate in Anexa nr. 2 a Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, republicata:

1. cladirile institutiilor publice, precum si cladirile care fac parte din domeniul public si privat al unitatii administrativ-teritoriale, cu exceptia celor folosite pentru activitati economice.
   Institutia publica este denumirea generica ce include Parlamentul, Administratia prezidentiala, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, ale autoritatii publice, precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare a acestora.
   Institutiile publice prevazute la art. 1 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii, cu modificarile si completarile ulterioare, nu datoreaza impozit pe cladirile care au destinatia de locuinte de serviciu si nici pe terenul aferent acestora. Dispozitiile se aplica Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Paza, Serviciului de Telecomunicatii Speciale si Ministerului de Justitie.
   
   
2. cladirile care, potrivit legii, sunt considerate monumen-te istorice, de arhitectura si arheologice, precum si muzeele, casele memoriale, cu exceptia incintelor acestora folosite pentru activitatile economice;
   
   
3. cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinand cultelor religioase recunoscute de lege, si partilor lor componente locale, cu exceptia incintelor acestora folosite pentru activitati economice.
   
   Prin sintagma "cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult" se intelege bisericile - lacasuri de inchinaciune, casele de rugaciuni - si anexele acestora.
   
   Anexele bisericilor se refera la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricarui cult recunoscut oficial in Romania, cum ar fi: clopotnita, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capela mortuara, casa parohiala, cu dependintele sale, destinata ca locuinta a preotului/preotilor slujitori/personalului de-servent, incinta pentru aprins lumanari, pangarul, troita, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, asezamantul cu caracter social-caritabil , arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfasurarea activitatilor cu caracter administrativ-bisericesc, resedinta chiriarhului, precum si alte asemenea; prin asezamant cu caracter social-caritabil se intelege caminul de copii, azilul de batrani, cantina sociala sau orice alta incinta destinata unei activitati asemanatoare�;
   
   
4. cladirile institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar, autorizate provizoriu sau acreditate, cu exceptia incintelor acestora folosite pentru activitati economice.
   
   Prin sintagma "incinte folosite pentru activitati economice", mentionata la pct. 1 - 4, se inteleg spatiile utilizate pentru realizarea oricaror fapte de comert, astfel cum sunt definite de Codul comercial, ce exced destinatiilor specifice categoriilor de cladiri care nu sunt supuse impozitului pe cladiri;
   
   Contractul de leasing financiar
   
   Contractul de leasing financiar trebuie sa cuprinda minimum urmatoarele elemente (articolul nr. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, republicata):
   
   a) partile in contractul de leasing:
   - locatorul/finantatorul;
   - utilizatorul.
   
   b) descrierea exacta a bunului care face obiectul contractului de leasing;
   
   c) valoarea totala a contractului de leasing;
   
   d) valoarea ratelor de leasing si termenul de plata a acestora;
   
   e) perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului;
   
   f) clauza privind obligatia asigurarii bunului;
   
   g) valoarea initiala a bunului;
   
   h) clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si conditiile in care acesta poate fi exercitat.
   
   
5. cladirile aflate:
   
   (1) in domeniul public al statului si in administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat";
   
   (2) in domeniul privat al statului si in administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", care sunt atribuite, conform dispozitiilor art. 6 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 533/2002 privind organizarea si functionarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului si Protocolului de Stat";
   
   
6. constructii si amenajari funerare din cimitire;
   
   
7. constructii speciale:
   
   
   
   • sonde de titei, gaze, sare;
     
   • platforme de foraj marin;
     
   • centrale hidroelectrice, centrale termoelectrice, nuclearoelectri- ce, statii de transformare si de conexiuni, precum si cladirile si constructiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, retele aeriene de transport si distribuire a energiei electrice, precum si stalpii aferenti acestora, cabluri subterane de transport si distributie, instalatii electrice de forta;
     
   • canalizatii si retele de telecomunicatii subterane si aeriene realizate pe suport propriu;
     
   • cai de rulare;
     
   • galerii, planuri inclinate subterane si rampe de put;
     
   • puturi de mina;
     
   • cosuri de fum;
     
   • turnuri de racire;
     
   • baraje si constructii accesorii;
     
   • diguri, constructii-anexe si contoare pentru interventii la aparare impotriva inundatiilor;
     
   • constructii hidrometrice, oceanografice si hidrometeorologice, hidrotehnice, de imbunatatiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele si statiile de pompare aferente canalelor;
     
   • retele si conducte pentru transportul apei, al produselor petroliere, gazelor, lichidelor industriale, retele si conducte de termoficare si retele de canalizare;
     
   • terasamente;
     
   • cheiuri;
     
   • platforma betonata;
     
   • imprejmuiri;
     
   • instalatii tehnologice, rezervoare si bazine pentru depozitare;
     
   • altele de natura similara stabilite prin hotarare a consiliului local.
     
   
   Prin constructii speciale se intelege acele constructii care nu sunt realizate sub forma de incinta sau care sunt realizate sub forma de incinta, dar nu sunt destinate desfasurarii unei activitati.
   In ceea ce priveste impozitarea constructiilor speciale, facem urmatoarele precizari: din 01.01.1999, de la data abrogarii prevederilor H.G. nr. 266/1994 prin H.G. nr. 964/1998 pentru aprobarea clasificatiei si a duratei normale de functionare a mijloacelor fixe, vor fi impozitate toate constructiile speciale, cu exceptia celor prevazute in Anexa nr. 2 la O.G. nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale.
   

Mihaela DUTA
Sever Gabriel BOMBOS

N. R. Prezentul articol reprezinta continuarea celor publicate in "Tribuna economica" nr. 31/2003 si 35/2003.