C************************************ Prezentare firma Produsele firmei Contact

MODEL DE CERERE DE INTERVENTIE ÎN INTERES PROPRIU

Producator: Cabinet de avocatura Coltuc

Prezentare MODEL DE CERERE DE INTERVENTIE ÎN INTERES PROPRIU

CERERE DE INTERVENTIE ÎN INTERES PROPRIU

Instanta_

Sectia_

Dosar nr. /

Termen la data de_

Domnule Presedinte, [1]

Subsemnatul [2] _ , domiciliat în_, în calitate de intervenient în dosarul nr._la instanta_, cu termen la_, formulez prezenta cerere de

Interventie în interes propriu

prin care solicit:

- sa obligati reclamantul/pârâtul [3] la_; [4]

- obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

Motivele cererii sunt urmatoarele:

Motivele de fapt [5]: învederez instantei ca_

Temeiul de drept [6]: Invoc dispozitiile art. 49 si ale art. 50 C. proc. civ., precum si_

Probe [7]: Solicit încuviintarea urmatoarelor probe_

Anexez: copii ale cererii de interventie, câte una pentru fiecare parte, înscrisuri doveditoare, copii ale înscrisurilor pentru parti certificate pentru conformitate, lista cu numele si adresele martorilor propusi, chitanta ce

atesta plata taxei judiciare de timbru în cuantum de_lei, timbrul

judiciar în valoare de_lei. [8]

Semnatura,

Domnului Presedinte al Judecatoriei/Tribunalului/Curtii de Apel [9]
Explicatii

[1] Natura juridica. Cererea de interventie în interes propriu, reglementata de art. 49 alin. (2) C. proc. civ., este o cerere incidentala, formulata de un tert, din initiativa sa, în cadrul unui proces deja existent pe rolul instantei de judecata.

Ea are caracterul unei cereri de chemare în judecata întrucât intervenientul urmareste realizarea sau conservarea unui drept propriu, urmarind obligarea celorlalte parti din proces la îndeplinirea unor prestatii, Ia restituirea unor bunuri etc.

1.1. Cerinte obligatorii:

a) existenta unei legaturi între cererea de interventie si cererea principala;

b) justificarea unui interes al tertului în formularea cererii. De altfel, art. 49 alin. (1) C. proc. civ. se refera în mod expres la persoanele care au un interes, conditionând participarea tertului în cadrul procesului civil de justificarea unui interes în promovarea cererii în cadrul unui proces deja pornit între alte persoane, iar nu pe cale separata. în aceasta situatie este vorba de un interes distinct de cel care trebuie sa existe ca una din conditiile pentru promovarea actiunii civile si care trebuie evidentiat pentru fiecare capat de cerere în parte.

Asadar, intervenientul pe cale principala va fi tinut sa demonstreze nu numai interesul în promovarea actiunii sale ca atare (de pilda obligarea pârâtului Ia plata unor despagubiri), dar si interesul de a promova aceasta actiune în cadrul procesului deja pornit. De exemplu, intervenientul are o creanta împotriva pârâtului, anterioara celei a reclamantului, si urmareste satisfacerea acesteia cu prioritate;

c) întrunirea elementelor prevazute de lege pentru cererea de chemare în judecata, potrivit art. 112 C. proc. civ.;

d) admisibilitatea cererii. S-a apreciat în literatura de specialitate ca în cazul actiunilor strict personale nu este admisibila cererea de interventie.

1.2. Termenul de introducere. Potrivit dispozitiilor art. 50 alin. (2) C. proc. civ., cererea de interventie în interes propriu poate fi formulata numai în fata instantei de fond, pâna la închiderea dezbaterilor.

Potrivit alin. (3), cererea poate fi facuta si în apel, dar numai cu învoirea partilor. Interventia voluntara nu poate fi formulata în recurs, asa cum rezulta din interpretarea art. 50 C. proc. civ.; potrivit art. 51 C. proc. civ., numai cererea de interventie în interesul uneia dintre parti poate fi facuta chiar si înaintea instantei de recurs.

[2] Calitate procesuala activa. Potrivit dispozitiilor art. 49 C. proc. civ., orice persoana care are un interes poate formula cerere de interventie. în ceea ce priveste interventia principala, intervenientul trebuie sa fie titularul dreptului pretins, deci trebuie sa aiba calitate procesuala activa în cadrul actiunii formulate. în plus, intervenientul va trebui sa justifice conditia interesului.

Intervenientul principal are o pozitie independenta de cea a celorlalte parti în litigiu, ceea ce înseamna ca, de pilda, poate exercita apel sau recurs împotriva hotarârilor pronuntate în cauza, indiferent de faptul ca celelalte parti exercita sau nu caile de atac.

[3] Calitate procesuala pasiva poate dobândi atât reclamantul, cât si pârâtul din procesul initial, în functie de obiectul cererii formulate de intervenientul principal. Esential este, la fel ca în orice alta actiune, sa fie chemat în judecata cel care este obligat în cadrul raportului de drept substantial; în consecinta, prin chemarea acestuia în calitate de pârât, va dobândi calitate procesuala pasiva în cadrul raportului juridic de drept procesual civil.

[4] Obiectul cererii. Acesta constituie întotdeauna pretentia concreta a reclamantului, materializându-se în solicitarea adresata instantei de judecata de a obliga pârâtul la plata unei sume de bani, anularea unui contract, partajarea bunurilor comune etc.

Sanctiunea neprecizarii obiectului actiunii este nulitatea cererii de chemare în judecata, potrivit art. 133 C. proc. civ.

[5] Motivele de fapt. în functie de natura cererii sau a actiunii formulate, intervenientul-reclamant va trebui sa expuna motivele de fapt si cauza actiunii.

în masura în care actiunea este mijlocul legal prin care o persoana cere instantei judecatoresti fie recunoasterea dreptului sau, fie realizarea acestui drept, ori despagubiri pentru împiedicarea sa în exercitarea acelui drept, reclamantul trebuie sa indice instantei, dupa caz, care este dreptul încalcat, în ce consta încalcarea acestuia, eventual de ce pârâtul este cel tinut la repararea pagubei. De asemenea, reclamantul va trebui sa evidentieze interesul promovarii actiunii.

Astfel, reclamantul va trebui sa expuna împrejurarile de fapt care legitimeaza solicitarea adresata instantei, într-o maniera clara, ordonata cronologic si, pe cât posibil, indicând temeiul pretentiei sale. Acesta ar putea consta, de pilda, într-un contract, succesiune legala, fapt ilicit cauzator de prejudicii etc.

[6] Temeiul de drept întrucât interventia principala are caracterul unei cereri de chemare în judecata, alaturi de temeiul de drept procesual (art. 49 si art. 50 C. proc. civ.) vor fi indicate si temeiurile de drept material. Spre exemplu, pentru revendicare va fi indicat art. 480 C. civ., pentru rezolutiunea contractelor art. 1020-1021 C. civ. etc.

[7] Reclamantul are posibilitatea sa foloseasca urmatoarele mijloace de probatiune: înscrisurile (art. 172-176 C. proc. civ.); martorii (art. 186-200 C. proc. civ.); expertiza (art. 201 -214 C. proc. civ.), cercetarea la fata locului (art. 215-217 C. proc. civ.), interogatoriul (art. 218-225 C. proc. civ.).
Reclamantul va propune administrarea acelor mijloace de probatiune admise de lege, utile si pertinente cauzei, în functie de natura si obiectul litigiului dedus judecatii. Astfel, într-un proces de divort se pot folosi înscrisuri si martori, dar nu se poate folosi interogatoriul pentru dovedirea motivelor de divort (art. 612 pct. 6 C. proc. civ.). Potrivit dispozitiilor art. 1191 C. civ., nu se poate face dovada cu martori când valoarea obiectului actului depaseste suma de 250 lei si, de asemenea, nu se poate face dovada cu martori în contra sau peste cuprinsul actului scris, indiferent de valoarea raportului juridic.

[8] Taxa judiciara de timbru este reglementata prin Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare105, si este prevazuta pentru actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, precum si pentru cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe lânga înalta Curte de Casatie si Justitie, cu exceptiile prevazute de lege. Actiunile si cererile se taxeaza diferentiat, dupa cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, taxele actualizându-se în fiecare an.
Trebuie subliniat ca, potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se platesc anticipat, iar potrivit alin. (3) al aceluiasi articol, neîndeplinirea obligatiei de plata la termenul stabilit se sanctioneaza cu anularea actiunii sau a cererii. Dovada achitarii acestora o reprezinta chitanta în original eliberata de unitatea care încaseaza sumele de bani.
A. Astfel, potrivit art. 2 din Legea nr. 146/1997, actiunile si cererile evaluabile în bani, introduse la instantele judecatoresti, în anul 2005 se taxeaza astfel:
a) pâna la valoarea de 366.000 lei 19.000 lei
b) între 366.001 lei si 3.660.000 lei 19.000 lei + 10 % pentru ce depaseste 366.000 lei
c) între 3.660.001 lei si 36.594.000 lei 348.000 lei + 8 % pentru ce depaseste 3.660.000 lei
d) între 36.594.001 lei si 182.970.000 lei 2.982.000 lei + 6 % pentru ce depaseste 36.594.000 lei
e) între 182.970.001 lei si 365.940.000 lei 11.765.000 lei + 4 % pentru ce depaseste 182.970.000 lei
0 între 365.940.001 lei si 1.829.700.000 lei 19.084.000 lei + 2 % pentru ce depaseste 365.940.000 lei
g) peste 1.829.700.001 lei 48.359.000 lei + 1 % pentru ce depaseste 1.829.700.000 lei
Valoarea la care se calculeaza taxa de timbru este cea declarata în actiune sau în cerere. Daca aceasta valoare este contestata sau apreciata de instanta ca derizorie, evaluarea se face pe cale de expertiza, dispusa din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti, taxa calculându-se la valoarea rezultata din expertiza (art. 5 din N.M. de aplicare a Legii nr. 146/1997)).
B. Actiunile si cererile neevaluabile în bani se taxeaza potrivit art. 3 din Legea nr. 146/1997, cuantumul acestor taxe fiind indicat, în lucrarea de fata, pentru fiecare cerere si actiune în parte, iar toate celelalte actiuni si cereri neevaluabile în bani, neprevazute la acest articol, se taxeaza se timbreaza cu 73.000 lei (art. 13 din Legea nr. 146/1997).
9.2. Timbrul judiciar este reglementat prin O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificarile si completarile ulterioare135, si se aplica pentru toate situatiile în care se plateste taxa judiciara de timbru.
Art. 3 din O.G. nr. 32/1995 stabileste cuantumul sumei ce se achita pentru achizitionarea timbrelor judiciare pentru diferite cereri si actiuni. Astfel, cererile de chemare în judecata, adresate instantelor judecatoresti, în cazul în care se solicita solutionarea în fond a cauzei, se timbreaza cu timbru judiciar în valoare de 3.000 Iei. Daca aceste cereri au ca obiect o valoare mai mare de 1.000.000 Iei, se aplica timbre judiciare de
15.000 lei, daca valoarea este de peste 10.000.000 lei, se aplica timbre judiciare de
30.000 lei, iar daca valoarea este de peste 100.000.000 lei, se aplica timbre judiciare de 50.000 lei.
Spre deosebire de taxa judiciara de timbru, timbrul judiciar este mobil si se ataseaza cererii de chemare în judecata.

[9] Instanta competenta este aceea sesizata cu judecarea cererii principale. în aceasta situatie opereaza o prorogare legala de competenta, ce determina extinderea competentei instantei sesizate cu cererea introductiva sa judece si cererea incidentala.
9.1. Procedura solutionarii cererii. Cererea de interventie se judeca o data cu cererea principala; totusi, daca judecata cererii principale ar fi întârziata prin interventia în interes propriu, instanta poate hotarî disjungerea judecarii celor doua cauze, potrivit art. 55 C. proc. civ.

Potrivit dispozitiilor art. 52 C. proc. civ., instanta va asculta partile si pe cel care intervine, apoi va hotarî, prin încheiere, asupra încuviintarii în principiu a cererii de interventie. încheierea va putea fi atacata numai o data cu fondul.

Dupa încuviintarea în principiu, instanta va dispune comunicarea interventiei si, în cazul în care întâmpinarea este obligatorie, va fixa termenul în care aceasta va putea fi depusa.

Potrivit art. 53 C. proc. civ., cel care intervine va lua procedura în starea în care se afla în momentul admiterii interventiei, iar actele de procedura urmatoare se vor îndeplini si fata de cel care intervine.

PREZENTARE C************************************

MEMBRU
GRATUIT C************************************

177 134 accesari

Pentru a vizualiza datele companiei
C************************************
va rugam sa va autentificati accesand urmatorul buton:

Activitate firma: avocat bucuresti - avocat online - avocat drept penal

PRODUSE ASEMANATOARE CU MODEL DE CERERE DE INTERVENTIE &ICIRC;N INTERES PROPRIU

MODEL DE CERERE DE INTERVENTIE ÎN ...

CERERE DE INTERVENTIE ÎN INTERESUL ALTEI PERSOANE Instanta_ Sectia _ Dosar nr. / Termen la data ...

MODEL DE CERERE DE RENUNTARE LA JUDECATA

CERERE DE RENUNTARE LA JUDECATA Instanta_ Sectia_ Dosar nr. / Termen la data de_ Domnule Presedinte, ...

MODEL DE CERERE DE CHEMARE ÎN GARA...

CERERE DE CHEMARE ÎN GARANTIE Instanta _ Sectia_ Dosar nr. Termen la data de_ Domnule Presedinte, ...

MODEL DE CERERE DE MODIFICARE A CERERII ...

CERERE DE MODIFICARE A CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATA Instanta_ Sectia_ Dosar nr. / Termen la data ...

MODEL DE CERERE RECONVENTIONALA

MODEL DE CERERE RECONVENTIONALA Instanta Sectia Dosar nr. / Termen la data de_ Domnule Presedinte, ...

Model de cerere de revizuire - CAZUL DE ...

Domnule Presedinte, [1] Subsemnatul [2]_ _, domiciliat în_, formulez în contradictoriu cu intimatul [3]_ ...

MODEL CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA A AL...

CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA A ALTOR PERSOANE Instanta_ Sectia_ Dosar nr. / Termen la data de_ Domnule ...

MODEL DE CONTESTATIE ÎN ANULARE

CONTESTATIA ÎN ANULARE OBISNUITA Domnule Presedinte, [1] Subsemnatul [2]_ _, domiciliat în_, formulez ...

MODEL DE CONTESTATIE ÎN ANULARE

CONTESTATIA ÎN ANULARE OBISNUITA Domnule Presedinte, [1] Subsemnatul [2]_ _, domiciliat în_, formulez ...

MODEL DE CERERE DE INTERVENTIE &ICIRC;N INTERES PROPRIU ESTE LISTAT IN:

Servicii/Consultanta » Avocatura