Instalatie industriala destinata reducerii complete a deseurilor menajere si medicale prin energie de microunde.
Telefon: click aici07450356453% reducere pentru contactele prin clubafaceri.ro
Prezentare Instalatie industriala destinata reducerii complete a deseurilor menajere si medicale prin energie de microunde.
1.Procesul depolimerizarii.
Procesul de depolimerizare reprezinta un proces chimic care descompune materiile organice la stadiul de simple molecule, intr-un mediu cu atmosfera controlata de nitrogen ( antioxidanta ).
Tratamentul cu microunde in atmosfera controlata de nitrogen, previne formarea si eliminarea gazelor nocive ( toxice ), care se dezvoltau in procesele de piroliza sau incinerare.
2.Diferentele majore intre procesele de depolimerizare si cele de incinerare sau piroliza.
a.Energia microundelor este aplicata, prin radiatie directa, reziduurilor supuse tratamentului de depolimerizare, in atmosfera controlata de nitrogen ( sarac in oxigen ), si ca urmare, nu se mai produc fenomenele de oxidare a reziduurilor.
b.Reziduurile de natura organica, prin depolimerizare, sunt reduse la stadiul de molecule.c.Procesul de incinerare este un proces de oxidare masiva, cu eliminare de gaze toxice, nocive.d.Depolimerizarea, ca reactie controlata, are loc la temperaturi relativ joase, in jur de 150 0C la 350 0C, depinzand de aplicatie.
e.In cadrul proceselor de piroliza sau de incinerare, se dezvoltau temperaturi mult mai mari, peste 1.000 0C, care complica constructia unor astfel de instalatii de tratare a reziduurilor.
f.Aplicarea energiei de microunde incalzeste uniform reziduurile supuse tratamentului, producand o sterilizare omogena, in toata masa produsului.
g.Piroliza si incinerarea, sunt procese termice in cadrul carora caldura dezvoltata in infrarosu, incalzeste materialele din exterior catre interior, cu toate inconvenientele de rigoare.
h.In cadrul procesului de depolimerizare, in camp controlat de microunde, microundele interactioneaza direct cu obiectele, cu materialele ce trebuie tratate.
Aceasta interactiune este legata de proprietatile chimice ale respectivului material, si materialul va fi incalzit de o maniera uniforma, omogena, in tot volumul sau, ceea ce nu se poate obtine prin nici o alta metoda conventionala de incalzire ( convectie, conductie, radiatie termica ).
Microundele penetreaza materialul in toata masa sa, si transfera energia sub forma de caldura la nivelul moleculelor, care intra in vibratie pe frecventa microundelor, incercand o aliniere in camp electromagnetic.
Ca rezultat, microundele incalzesc materialul ( reziduul ), volumetric, omogen, in toata masa sa.
i.Incalzirea conventionala presupune transferul energiei termice din afara catre exterior, cu toate dezavantajele acestei metode ( tratament neuniform, durate mari de tratament, necesitatea obtinerii de temperaturi ridicate, constructii complicate ale incintelor de tratament, neobtinerea sterilizarii reziduurilor, manevrabilitate greoaie si implicand riscul contaminarii cu diversi agenti patogeni ).
j.Prin metoda depolimerizarii in camp de microunde si atmosfera controlata, se pot trata si toate tipurile de reziduuri medicale : patologice, anatomice, fluide organice, resturi organice si anatomice, materiale sanitare infectate si utilizate, etc.
k.Sistemul de depolimerizare elimina gazele nocive de ardere, obtinute in urma incinerarii sau pirolizei - ceea ce face din metoda depolimerizarii in camp de microunde un procedeu complet ecologic de tratare a reziduurilor, de orice natura.
l.Prin depolimerizare in camp de microunde se produce o sterilizare completa, de peste 6log10 ( nivel considerat corect pentru sterilizare ), a reziduurilor medicale si a resturilor carbonizate rezultate in urma tratamentului.
m.Reduce volumul reziduurilor cu peste 80%.
n.Reziduul rezultat in urma tratamentului cu microunde, complet sterilizat, ocupa un volum cu peste 80% mai mic decat reziduurile inainte de tratament.
o.Conditiile de depozitare a resturilor ramase din tratarea prin depolimerizare a reziduurilor medicale, nu mai sunt critice, acestea putand fi ambalate in saci de plastic, si depozitati langa reziduurile municipale, in locurile special amenajate.
p.Se pot trata astfel reziduuri menajere, medicale, biomedicale, ambalaje diverse, materiale plastice, reziduuri anatomice, sticla, etc.
q.Reziduurile diverse, sunt ambalate in saci de plastic sau cutii din carton, si sunt introduse automatizat in incinta de depolimerizare, in atmosfera controlata.
r.Nu este necesar un proces de maruntire inainte de tratament, reducand astfel substantial riscul contaminarii operatorilor.
s.Dupa tratament, este necesara maruntirea resturilor ramase, dupa racirea acestora ( in cadrul aceleiasi instalatii sau in instalatii separate ).
t.Resturile astfel ramase, se ambaleaza in saci de plastic, si pot fi depozitate impreuna cu reziduurile municipale.
u.Sistemul minimizeaza efortul de transport, nefiind necesare masuri speciale, deoarece resturile ramase sunt complet sterilizate.
v.Depolimerizarea in camp energetic de microunde si atmosfera controlata, nu trebuie confundata cu procesele de autoclavare, piroliza sau incinerare.
B. COMPONENTA INSTALATIEI DE TRATAMENT A REZIDUURILOR MENAJERE SI MEDICALE PRIN ENERGIE DE MICROUNDE.
1. Statie de sortare reziduuri.
2. Modul preincarcare reziduuri.
3. Modul etansare electromagnetica si termica.
4. Modul substituire cu atmosfera controlata cu nitrogen.
5. Modul tratament depolimerizare cu microunde.
6. Dulapuri de automatizare si forta.
7. Dulap de comanda.
8. Sistem senzori de masura.
9. Modul filtrare gaze de reactie.
10. Modul racire produs final.
11. Modul maruntire produs final.
12. Sistem transport banda rulanta, cu control al vitezei de rulare.
13. Modul ambalare carbon pur ca produs final.
14. Modul central supraveghere automata a functionarii instalatiei.
C. CARACTERISTICILE TEHNICO - ECONOMICEALEINSTALATIEI DE TRATAMENTAREZIDUURILOR MENAJERE SI MEDICALEPRINENERGIE DE MICROUNDE.Nr.crt.SPECIFICATII 1SPECIFICATII 2
01.DestinatieTratamentul nepoluant, total, prin reactie de depolimerizare, a reziduurilor menajere is medicale, prin energie de microunde.
02.Capacitate de tratament.24 tone / zi
03.Dimensiuni de gabarit.
Lungime = 36.000 mm.
Latime = 2.800 mm.
Inaltime = 2.200 mm.
04.Reducerea volumului reziduurilor.> 85%.
05.Produs rezultant.Carbon de puritate 99,9%.
06.Putere in microunde instalata.160 Kw/380 V c.a.
07.Consum energetic mediu.90 Kwh.
08.Cost energetic de tratament pe zi.1300 RON/360 EURO/zi.
09.Cost energetic de tratament pe luna.10.800 EURO/luna.
10.Cost energetic de tratament.0,02 EURO/Kg.
11.Cantitate carbon pur rezultata.2.800 Kg/24 h.
12.Pret de vanzare carbon pur 99,9% pe piata mondiala.2 EURO/ kg.
13.Valoare obtinuta pentru carbonul pur rezultat zilnic.5.600 EURO/zi.
14.Valoare obtinuta pentru carbonul pur rezultat lunar.168.000 EURO/luna.
15.Cost aferent sistemului de control al atmosferei de tratament antioxidante.36.000 EURO/ luna.
16.Costuri adiacente de tratament.( salarii personal operator, diverse utilitati )4.000 EURO/ luna.
17.Costuri totale tratament reziduuri pe luna.50.800 EURO.
18.Profit lunar obtenabil.~117.000 EURO.
19.Valoare estimata pentru realizare si punere in functiune.840000 EURO EX WORKX BUCHAREST.
20.Perioada estimata de recuperare reala a investitiei.< 12 luni.
D. PRINCIPALELE AVANTAJE ALE PRINCIPIULUI DEPOLIMERIZARII PRIN ENERGIE DE MICROUNDE CU APLICABILITATE IN TRATAREA REZIDUURILOR MENAJERE SI MEDICALE.
1. Procesul de depolimerizare reprezinta un proces chimic care descompune materiile organice la stadiul de simple molecule, intr-un mediu cu atmosfera controlata de nitrogen ( antioxidanta )
.2. Tratamentul cu microunde in atmosfera controlata de nitrogen, previne formarea si eliminarea gazelor nocive ( toxice ), care se dezvoltau in procesele de piroliza sau incinerare.
3. Aplicarea energiei de microunde incalzeste uniform reziduurile supuse tratamentului, producand o sterilizare omogena, in toata masa produsului.
4. In cadrul procesului de depolimerizare, in camp controlat de microunde, microundele interactioneaza direct cu obiectele, cu materialele ce trebuie tratate.
5. Prin metoda depolimerizarii in camp de microunde si atmosfera controlata, se pot trata toate tipurile de reziduuri medicale : patologice, anatomice, fluide organice, resturi organice si anatomice, materiale sanitare infectate si utilizate, etc.6. Sistemul de depolimerizare elimina gazele nocive de ardere, obtinute in urma incinerarii sau pirolizei - ceea ce face din metoda depolimerizarii in camp de microunde un procedeu complet ecologic de tratare a reziduurilor, de orice natura.
7. Prin depolimerizare in camp de microunde se produce o sterilizare completa, de peste 6log10 ( nivel considerat corect pentru sterilizare ), a reziduurilor medicale si a resturilor carbonizate rezultate in urma tratamentului.
8. Reziduul rezultat in urma tratamentului cu microunde, complet sterilizat, ocupa un volum cu peste 80% mai mic decat reziduurile inainte de tratament.
9. Conditiile de depozitare a resturilor ramase din tratarea prin depolimerizare a reziduurilor medicale, nu mai sunt critice, acestea putand fi ambalate in saci de plastic, si depozitati langa reziduurile municipale, in locurile special amenajate.
10. Sistemul minimizeaza efortul de transport, nefiind necesare masuri speciale, deoarece resturile ramase sunt complet sterilizate.
11. Ca produs secundar de reactie, rezulta carbon, cu puritate de peste 99%, extrem de util in diverse ramuri economice, si perfect vandabil.
12. Procesul permite ecologizarea completa a mediului, a actualelor gropi de gunoi, a mediilor colective.
E. NECESITATEA ADOPTARII MASURILOR ECOLOGICE DE TRATARE A DESEURILOR MENAJERE SI MEDICALE.
In timp ce incercam sa sustinem tipuri de comunitati viabile si durabile din punct de vedere ecologic, ar trebui sa nu uitam ca cele mai multe probleme de mediu de astazi isi au radacinile in dezvoltarea neechilibrata a marilor aglomerari urbane.
In ciuda constientizarii crescande a problemelor legate de mediu, oamenii inca nu sunt destul de informati despre ce trebuie facut pentru a reduce impactul marilor orase asupra mediului inconjurator.
Pare posibil sa traim in mod ecologic in zonele rurale fara a fi nevoie de cheltuieli publice enorme, dar diminuarea surselor structurale de poluare din orase si din zonele industriale necesita implicarea operatorilor industriali de prima mana si sustinerea ferma atat a autoritatilor guvernamentale cat si a institutiilor financiare.
Necesitatea unui sprijin atat de larg este inradacinata in scara mare a operatiilor: este imposibil sa ne inchipuim tratarea deseurilor lichide sau solide ale marilor orase fara folosirea celor mai recente tehnologii.
Deseurile organice de la micile ferme pot fi folosite cu costuri relativ mici pentru imbunatatirea fertilitatii campurilor inconjuratoare.
Totusi, cand este vorba de tone de deseuri compozite menajere si industriale evacuate de un oras in fiecare zi, acestea nu pot fi reintegrate intr-un circuit natural fara a face recurs la costisitoare procese de tratare. Tehnologia este costisitoare dupa cum este si inevitabil necesara in orase.
Locuitorii oraselor vor trebui sa plateasca un pret daca nu vor sa se trezeasca locuind intr-o buna zi in mijlocul unui desert post-industrial.
Aceasta inseamna ca activitatile generatoare de poluare vor trebui sa integreze in procesul de productie tehnologia necesara pentru a neutraliza impactul negativ asupra mediului.
Cand cineva decide sa cumpere un bun oarecare, ar trebui sa plateasca un mic supliment pentru a compensa efectele asupra mediului rezultate din producerea, consumul si depozitarea resturilor bunului in cauza in mediul inconjurator.
De exemplu, achizitia unei bauturi racoritoare in sticla de plastic de unica folosinta ar trebui sa includa in pretul de vanzare al acesteia si o mica parte pentru acoperirea costurilor de reciclare.
Acest lucru nu este in nici un caz ieftin, dar o viata curata in orase va fi foarte costisitoare. Cineva tot va trebui sa plateasca, dar daca lasam o factura imensa nepotilor nostri nu vom fi tocmai o generatie memorabila.
Lucrul acesta nu este nou, dar atunci cand este vorba despre mediu, sunt lucruri care trebuie spuse din nou si din nou, pentru ca aceia care trebuie sa auda sa o si faca in final.
Orasele si apa : o anevoioasa conciliere.
Este o afirmatie de bun simt ca orasele nu au chiar cel mai fericit impact asupra raurilor invecinate.
In ciuda investitiilor masive in facilitatile de tratare a apelor uzate, situatia este cu greu multumitoare chiar in Europa de Vest.
Constienti ca totul costa, reprezentanti ai autoritatilor guvernamentale din Vest si operatorii utilitatilor publice explica regulat necesarul de investitii pentru a se asigura de sprijinul publicului.
In urma cu cateva luni, Suez Lyonnaise des Eaux, un operator major din domeniu serviciilor de apa a initiat in Franta o campanie de comunicare cu scopul de a informa publicul si factorii de decizie ai autoritatilor locale despre investitiile necesare pentru tratarea apelor uzate pentru a diminua impactul oraselor asupra raurilor invecinate.
In ciuda investitiilor masive in tratarea apelor uzate din Franta, reprezentantii companiei au declarat ca mai mult de 50% din volumul de deseuri lichide este tratat inca neco-respunzator. Totusi, in cele mai multe state vestice, conditiile de mediu se imbunatatesc treptat, mai ales sub presiunea publica.
Europa de Vest pare sa incerce cel putin sa constientizeze problemele de mediu.
Romania : mostenirea nedorita.
Daca ne intoarcem atentia catre tarile "ex-comuniste" din Europa Centrala si de Est, situatia este in mod sensibil mai alarmanta.
Pe fostii lideri comunisti i-a interesat sa construiasca uzine dar nu sa reduca efectele industrializarii.
Printre aceste tari, Romania trebuie sa faca fata acum uneia dintre cele mai dificile situatii ecologice din toata Europa de Est. Timp de peste 40 ani, principiile dezvoltarii nationale ar fi putut fi cu usurinta rezumate sub formula "indiferent cat costa, construiti orice".
Rezultatul a fost ocuparea unor vaste portiuni din teritoriu cu fabrici invechite numai pentru a satisface un orgoliu fara margini care judeca fericirea in termeni de metri cubi de beton si tone de otel.
O simpla plimbare de-a lungul raurilor mai importante este relevanta: imense combinate chimice, otelarii, rafinarii si alte obiective industriale construite fara a lua in consideratie nevoile si impactul ecologic.
Acestea inabusa natura cu tone de dioxid de carbon (desi fumul toxic contine mai mult decat atat).
In plus, in ciuda existentei unor facilitati proiectate pentru tratarea deseurilor industriale, lichide si solide, cele mai multe dintre resturile productiei erau (si sunt inca) aruncate fara scrupule in natura.
Adica, in deponeele si in raurile invecinate.
Obiectivele industriale au fost construite mai curand in apropierea raurilor mai importante pentru a putea scapa de deseurile lichide in modul cel mai usor: prin deversarea in apa, cu tratare minima sau inexistenta pentru eliminarea poluantilor.
Rapoarte oficiale publicate de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului dovedesc ca starea mediului a ajuns intr-un stadiu in care numai actiuni hotarate in prezent vor ajuta la restabilirea unui echilibru ecologic grav afectat.
Intr-un raport din 1996, MAPPM estima ca aproximativ 3000 km de rau sunt foarte degradati "si practic fara viata".
In acelasi an, in Romania erau circa 2000 statii de epurare, din care MAPPM estima ca peste 50% nu functioneaza corespunzator.
Acest lucru are ca rezultat un continut mare de metale grele, cianuri, amoniu, substante organice in suspensie, fosfor si nitrogen in apele uzate deversate in rauri.
Cu gandul la viitor.
S-au facut o serie de pasi pentru imbunatatirea conditiilor de mediu in Romania.
In 1995, European Bank for Reconstruction and Development si Guvernul Romaniei au incheiat un acord de imprumut pentru co-finantarea reabilitarii facilitatilor de tratare a apei potabile si a apelor uzate. Programul a fost remarcabil pentru transferul de know-how catre operatorii romani prin interventia unor experimentati consultanti privati.
Totusi, in ciuda unui volum fara precedent de investitii, programul a cuprins numai cinci orase majore.
Angajarea autoritatilor locale si centrale dovedeste constientizarea crescanda legata de problemele de mediu, dar eforturile sunt doar la inceput.
IIn orice caz, pe fondul unei tot mai profunde crize economice, interventia rapida din partea autoritatilor locale si centrale pentru a subventiona investitiile in infrastructura de apa si canalizare nu sunt foarte probabile in viitorul apropiat.
Pe masura ce cadrul legislativ se clarifica, devine tot mai atragatoare implicarea operatorilor privati care pot asigura finantarea si controlul permanent al derularii investitiilor.
Nevoia de actiune in prezent este coplesitoare deoarece efectele negative asupra mediului sunt tot mai greu si tot mai costisitor de remediat pe zi ce trece.
De la "fiecare masa costa" la "fiecare drum la toaleta costa".
Realitatea cea mai dificila la care Romania post-comunista a trebuit sa faca fata este aceea ca orice masa costa.
In plus, pare dificil de inteles ca nu numai mesele, dar si drumurile la toaleta au un pret care trebuie platit daca vrem sa mai putem face un picnic langa raul din apropiere.
Logica este simpla: costisitoarea tehnologie necesara pentru tratarea apelor uzate trebuie platita in final de catre persoanele sau institutiile care produc apele uzate.
Mecanismul folosit pentru aceasta este, in mod normal, tariful.
In ultima instanta, tariful de canalizare reflecta constientizarea si disponibilitatea cetatenilor pentru a trai intr-un mediu curat, dupa cum reflecta si gradul de angajare al factorilor de decizie la nivel politic in folosul aceluiasi ideal.
Acest lucru este dificil de promovat cu un public care a avut apa aproape gratis sau platind tarife infime pana acum.
Este nevoie urgenta de actiune, dar aceasta nu poate reusi fara un larg sprijin public.
Iar acesta nu este posibil decat daca locuitorii marilor orase sunt constienti de pagubele pe care produc mediului inconjurator cu fiecare haina pe care o spala cu ajutorul detergentilor superconcentrati.
Comunitatile urbane ignora aproape total ce se intampla dincolo de granitele propriilor lor orase.
Un prim pas inainte ar fi crearea de presiune publica printr-o campanie de informare. Consumatorii (si poluatorii in acelasi timp) de apa nu vor initia nici o actiune, dar daca factorii de decizie locali si societatile de apa vor lua o decizie, consumatorii o vor sprijini daca va fi explicata corespunzator. Oamenii trebuie sa vada ce se intampla cu raurile.
Cati dintre noi stiu unde se afla conductele ce deverseaza apele uzate aproape netratate in rauri? Cati dintre noi au cea mai vaga idee despre cat costa numai pomparea intregii cantitati de ape uzate, astfel incat apele uzate sa nu inunde strazile cu mirosuri pestilentiale si cu focare de infectie, ca sa nu mai vorbim de tratare?
Acestea sunt lucrurile vizibile si evidente; iar pana acum s-au efectuat putine evaluari ale pierderilor reale de fauna si flora in raurile romanesti datorate poluarii industriale si menajere.
Oamenii ar trebui sa vada facilitatile de tratare si sa fie martori ai starii acestora.
Daca o statie de epurare nu consta in altceva decat cateva decantoare invechite, acest lucru ar trebui facut cunoscut si faptul pus in legatura cu apa fara viata a raului in aval de oras.
Albiile raurilor devin ostile florei si faunei naturale datorita continutului mare de poluanti din apa, si aceasta este o consecinta a activitatii umane.
O alta problema asupra careia trebuie atrasa atentia este aceea a efectelor adverse asupra sanatatii umane.
Consumul produselor raurilor devine un pericol pentru sanatate in general, ca sa nu mai spunem ca poluantii pun sub semnul intrebarii chiar existenta acelor produse (de la peste la produsele agricole pentru care se foloseste apa din rauri la irigatii). Descrierea situatiei prezente ar trebui sa aiba ca obiectiv actiunea pozitiva pentru ameliorarea tratarii (eliminarea poluantilor poate fi asigurata prin tratarea corespunzatoare in statii de epurare moderne).
Principiul de la baza unei astfel de actiuni ar trebui sa fie binecunoscutul concept "poluatorul plateste".
Tariful pentru apa potabila/industriala consumata trebuie sa asigure in acelasi timp resursele pentru eliminarea poluantilor din apa reintoarsa in circuitul natural.
Tariful apei nu trebuie sa asigure doar apa curata de la robinet, ci sa asigure si lipsa oricarui impact negativ asupra echilibrului ecologic al apei deversate.
Acest lucru costa, dar daca cineva mai crede ca a trai in oras nu este un lucru costisitor, ar trebui sa reconsidere datele problemei.
In ultima instanta, putem alege sa le ignoram, dar asta inseamna sa lasam o datorie prea grea pe umerii copiilor nostri prezenti si viitori.
Persoana de contact: Avram Gabriel
Fax: 0338401138
Website: www.microunde.com
Categorie principala:
Industrie Prelucrare/Echipamente » Prelucrare Lemn
Adresa postala: Piata Iuliu Maniu, nr.9
Localitate: Zalau, Salaj
Telefon: click aici
0745035645Localitate: Zalau, Salaj
Fax: 0338401138
Website: www.microunde.com
Categorie principala:
Industrie Prelucrare/Echipamente » Prelucrare Lemn
PRODUSE ASEMANATOARE CU INSTALATIE INDUSTRIALA DESTINATA REDUCERII COMPLETE A DESEURILOR MENAJERE SI MEDICALE PRIN ENERGIE DE MICROUNDE.
Instalatie industriala destinata pasteur...
PASTEURIZAREA VINULUI IN FLUX CONTINUU.
Instalatiile industriale, aferente acestui obiectiv, sunt destinate a realiza ...
Instalatie industriala destinata uscarii...
Compania noastra este axata pe cercetarea, proiectarea si executia de instalatii industriale destinate diverselor ...
Instalatie industriala destinata uscarii...
INSTALATIE INDUSTRIALADESTINATAUSCARII NISIPULUIPRINENERGIE DE MICROUNDE
CAPACITATE TRATAMENT : 1.500 ...
Instalatie industriala destinata uscarii...
INSTALATIE INDUSTRIALA
DESTINATA
USCARII RUMEGUSULUI
IN FLUX CONTINUU
PRIN
ENERGIE DE MICROUNDE
Capacitate de ...
Instalatie industriala destinata deshidr...
Instalatie industriala destinata deshidratarii fructelor si legumelor, in flux continuu, prin energie de ...
Instalatie industriala destinata uscarii...
INSTALATIE INDUSTRIALA
DESTINATA
USCARII FOLIILOR DE FURNIR
IN FLUX CONTINUU
PRIN
ENERGIE DE ...
INSTALATIE USCARE LEMN PRIN MICROUNDE
Instalatii industriale destinate uscarii lemnului in camp energetic de microunde, capacitati de uscare neta modulare ...