Economia reala

Volumul productiei industriale in luna decembrie 2005 a crescut cu 2,2 la suta comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior1. La nivelul intregului an, productia industriala s-a majorat cu 2 la suta, in conditiile in care principalele sectoare au consemnat evolutii neuniforme: industria prelucratoare a obtinut un ritm anual pozitiv (de 2,5 la suta), in timp ce sectoarele extrac-tiv si energetic au inregistrat reduceri ale volumului productiei cu 0,5 la suta si, respectiv, cu 1,6 la suta. Principalii factori care au afectat activitatea industriala in anul 2005 includ capacitatea redusa a ofertei autohtone de a satisface cererea interna si pier-derile de competitivitate externa, efectul acestora fund potentat conjunctural de repercusiunile inundatiilor asupra activitatilor de aprovizionare si desfacere ale producatorilor industriali. In contextul cresterii modeste a volumului productiei, castigurile de productivitate a muncii in industrie obtinute in anul 2005 (de 5,2 la suta) s-au datorat in cea mai mare parte a intervalului masurilor de reducere a numarului de salariati.

Rata somajului s-a majorat la 5,9 la suta in luna decembrie (+0,2 puncte procentuale fata de luna anterioara), pe fondul continuarii procesului de restructurare in industrie si al reducerii activitatii de constructii, evolutii partial contrabalansate de absorbtia de forta de munca in sectorul serviciilor. In aceste conditii, ritmul anual de crestere a numarului de salariati din economie in luna decembrie 2005 (+2,3 la suta) s-a mentinut la nivelul ultimelor trei luni. Majorarea sezoniera a salariilor nete, datorata acordarii de prime de sfarsit de an in toate sectoarele economiei2, cu exceptia celui bugetar, a avut o amplitudine comparabila cu cea din decembrie 2004 (+9,6 la suta fata de luna precedents), sustinand dinamica medie anuala a salariului net (de +23,7 la suta; +13,5 la suta in termeni reali).

Cresterea a fost de 9,4 la suta in cazul seriei ajustate in functie de numarul de zile lucratoare.

In pofida dificultatilor persistente din industrie, au fost acordate prime substantiate in majoritatea ramurilor (indeosebi in industria energetica, chimie, metalurgie, masini si echipamente, industria alimentara si de prelucrare a tutunului).

Indicatori niaeroeconomiei

*) apreciere (+), depreciere (-)

Indicatori determnati pe baza datelor INS si BNR.

Productivitatea muncii si castigul salarial brut real in industrie in luna decembrie 2005

Sursa: calcule BNR pe baza datelor INS
*) deflatat cu IPPI al ramurii

1 Cresterea a fost de 9,4 la suta în cazul seriei ajustate în functie de numarul de zile lucratoare.
2 In pofida dificultatilor persistente din industrie, au fost acordate prime substantiale în majoritatea ramurilor (îndeosebi în industria energetica, chimie, metalurgie, masini si echipamente, industria alimentara si de prelucrare a tutunului).

Beneficiind de suportul castigurilor salariale, dar si al altor forme de venit3, volumul activitatii in sectorul comercial a cunoscut in luna decembrie o intensificare a ritmului anual, care a modificat tendinta imprimata de evolutiile din primele doua luni ale trimestrului IV. Miscarea a fost mai vizibila pe seg-mentul produselor alimentare si al carburantilor, desi atracti-vitatea ofertelor promotionale din perioada sarbatorilor de iarna a stimulat interesul cumparatorilor si pentru produse electro-casnice, de mobilier si IT&C. Cu toate acestea, la nivelul anului 2005, cele mai mari acumulari de ritm au avut loc in cazul vanzarilor de autoturisme si in eel al serviciilor de hoteluri si restaurante4.

In trimestrul IV, procesul de deteriorare a echilibrului extern a continuat, alimentat in principal de temperarea dinamicii expor-turilor fata de cea din trimestrul anterior. In aceste conditii, mai mult de un sfert din deficitul comercial fob/fob aferent anului 2005 a fost generat de evolutiile din ultimele doua luni ale anului, iar gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a coborat in luna decembrie la eel mai redus nivel din intregul an (63,4 la suta). Performanta redusa a sectorului industrial, dar si conjunctura externa mai putin favorabila (cererea mai scazuta a Uniunii Europene5 sau intensificarea concurentei pe anumite segmente de piata externa) au limitat dinamica anuala a valorii exporturilor in anul 2005 la 17,5 la suta (comparativ cu 21,3 la suta in 2004). In acelasi interval, mentinerea ritmului accelerat al importurilor la nivelul anului anterior (24 la suta) sugereaza aportul tot mai important al bunurilor externe la satisfacerea cererii de consum (final si productiv) si a celei de investitii.

Preturile de consum s-au majorat in cursul anului 2005 cu 8,6 la suta, depasindu-se astfel marginal intervalul de fluctuatie de +/-1 puncte procentuale in jurul tintei de inflatie de 7,5 la suta, in conditiile in care atat preturile administrate, cat si preturile volatile6 (componente asupra carora influenta politicii monetare este limitata) au consemnat variatii anuale semnificativ superioare mediei (+14,2 la suta si, respectiv, +13,7 la suta); principalele cauze ale acestor evolutii au constat, pe de o parte, in ajustarile aplicate tarifelor gazelor naturale, energiei electrice si termice, serviciilor de apa, canal, salubritate, iar pe de alta parte, in impactul negativ al unor factori conjuncturali7. La nivelul lunii decembrie, marfurile alimentare cu preturi volatile au exercitat presiuni inflationiste puternice; o influenta ne-favorabila asupra dinamicii preturilor de consum a derivat insa si din efectul de baza generat de aprecierea monedei nationale in decembrie 2004 (vizibil indeosebi in cazul serviciilor de telefonie), in sens contrar actionand preturile libere ale produselor nealimentare si serviciilor.

3 In luna decembrie s-a încheiat ultima etapa de recalculare a pensiilor, iar transferurile din strainatate au cunoscut cresteri importante de ritm.
4 In ambele situatii, rata anuala de crestere a volumului cifrei de afaceri s-a majorat de peste trei ori fata de anul 2004.
5 Valoarea exporturilor catre Uniunea Europeana a crescut în anul 2005 cu numai 9 la suta.
6 Legume, fructe, oua si combustibili
7 Inundatiile produse in mod repetat, care au condus la reducerea productiei vegetale si, implicit, la cresterea preturilor legumelor si fructelor; declansarea gripei aviare in trimestrul IV, cu impact asupra prejului oualor, prin reorientarea consumatorilor dinspre producatorii individuali catre fermele specializate; majorarea pretului international al petrolului, care a condus la scumpirea combustibililor incepand cu trimestrul II

Politica monetara

Masurile adoptate de Consiliul de administratie al BNR in luna decembrie, prin care s-a urmarit continuarea lntaririi politicii monetare, au avut ca principale argumente (i) mentinerea pre-siunilor semnificative din partea cererii interne, precum si (ii) puternica inflamare a componentei inflatiei datorata socurilor de natura ofertei si perspectiva manifestarii acesteia si in prima parte a anului 2006. Cu toate ca banca centrala nu a modiflcat nici in aceasta luna ratele dobanzilor sale reprezen-tative (acestea fund mentinute la 7,5 la suta - rata dobanzii de politica monetara, la 1 la suta si 14 la suta - ratele dobanzilor atasate facilitatii de depozit si, respectiv, de credit), trendul ascendent al randamentului mediu al plasamentelor bancilor la BNR s-a consolidat, ca urmare a deciziei autoritatii monetare de a intari controlul lichiditatii. In plus, pentru a consolida im-pactul restrictiv pe care a inceput sa-1 exercite asupra lichiditatii din economie pachetul de masuri implementat anterior in scopul temperarii expansiunii creditului, precum si pentru a spori eflcacitatea politicii monetare, BNR a hotarat sa majoreze la 35,0 la suta rata rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor in valuta ale institutiilor de credit8.

Banca centrala a continuat sa mtareasca rolul operatiunilor sale de piata in absorbirea excedentului de lichiditate; pe fondul efectului contractionist exercitat in acest interval de factorii autonomi ai lichiditatii, fluxul mediu al depozitelor atrase de BNR pe o luna s-a diminuat insa cu 26,0 la suta fata de noiembrie, iar volumul emisiunii de certificate de depozit din aceasta luna a fost inferior cu 20,0 la suta celui din luna anterioara. In schimb, soldul mediu zilnic al operatiunilor de sterilizare s-a majorat cu 9,0 la suta, in timp ce volumul mediu zilnic al sumelor plasate de institutiile de credit prin intermediul facilitatii de depozit s-a redus cu 84,8 la suta. In consecinta, structura plasamentelor bancilor la BNR s-a modiflcat substantial; certificatele de depozit si-au majorat greutatea relativa la 68,7 la suta, iar depozitele cu scadenta la o zi au ajuns sa reprezinte doar 3,0 din stocul mediu zilnic.

Sporirea volumului operatiunilor open market si, implicit, reducerea drastica a apelului la facilitatea de depozit au determinat prelungirea trendului ascendent al ratei medii a dobanzii aferente depozitelor interbanci; aceasta a crescut cu 1,3 puncte procentuale (pana la 4,3 la suta), reducandu-si distanta fata de rata dobanzii de politica monetara. Ratele dobanzilor aferente depozitelor pe termen foarte scurt au ramas insa deosebit de volatile, indeosebi ca urmare a variatiilor sezoniere puternice ale factorilor autonomi ai lichiditatii.

Trendul ascendent al ratelor dobanzilor pietei monetare a stimulat amplificarea la un nivel fara precedent a volumului tranzactiilor pe termen scurt derulate de nerezidenti pe piata valutara interbancara; sub presiunea acestora, precum si sub impactul sporirii sezoniere a remiterilor romanilor din straina-tate, leul a continuat sa-si tempereze deprecierea fata de moneda europeana (consemnand chiar o usoara apreciere in termeni reali fata de luna noiembrie).

Reflectand evolutia din ultimele luni a randamentelor de pe segmentul interbancar al pietei monetare, rata medie a dobanzii9 aferente depozitelor noi la termen si-a stopat scaderea, inregistrand in luna decembrie o crestere de circa 0,7 puncte procentuale; rata medie a dobanzii la creditele noi a continuat insa sa scada (pana la 12,9 la suta), dar si-a redus la jumatate amplitudinea variatiei lunare.

Principalele acte normative cu caracter economic general si din domeniul financiar-bancar, adoptate în luna decembrie 2005

Legea nr. 353 din 2 decembrie 2005 aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.66/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005 (M.O. nr.1092/5.12.2005).

Legea nr. 354 din 2 decembrie 2005 aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.67/2005 cu privire la rectificarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2005 (M.O. nr. 1098/6.12.2005).

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 174 din 8 decembrie 2005 reglementeaza unele probleme financiare în anul 2005. Sunt stabilite masurile privind recapitalizarea Bancii de Export-Import a României EXIMBANK-S.A., precum si masurile financiare în domeniul bugetar (M.O. nr.1 120/12.12.2005).

Hotarârea Guvernului nr. 1585 din 11 decembrie 2005 aproba proiectul final al contractului de vân-zare-cumparare a pachetului de actiuni detinut de stat la Banca Comerciala Româna-SA (M.O. nr.1 117/12.12.2005).

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 181 din 14 decembrie 2005 completeaza art.1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.59/2005 privind unele masuri de natura fiscala si financiara pentru punerea în aplicare a Legii nr.348/2004 privind denominarea monedei nationale (M.O. nr.1 171/23.12.2005).

Legea nr. 379 din 15 decembrie 2005 - Legea bugetului de stat pe anul 2006 (M.O. nr.1 151/19.12.2005).

Legea nr. 380 din 15 decembrie 2005 - Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006 (M.O. nr.1 150/19.12.2005).

Ordinul nr. 3129 din 21 decembrie 2005 al presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor aproba reglementarile contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurarilor (M.O. nr.1 187/29.12.2005).

Hotarârea Guvernului nr. 1723 din 21 decembrie 2005 modifica art.5 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.83/1997 pentru privatizarea societatilor comerciale bancare la care statul este actionar, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr.458/1997 (M.O. nr.1 192/29.12.2005).

Hotarârea Guvernului nr. 1765 din 22 decembrie 2005 stabileste indexarea unor venituri ale populatiei începând cu luna ianuarie 2006 (M.O. nr.1 182/28.12.2005).

Hotarârea Guvernului nr. 1766 din 22 decembrie 2005 stabileste salariul de baza minim brut pe tara garantat în plata. incepând cu data de 1 ianuarie 2006, acesta se stabileste la 330 RON lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe luna în anul 2006, reprezentând 1,95 RON/ora (M.O. nr.1 182/28.12.2005).

Hotarârea Guvernului nr. 1770 din 22 decembrie 2005 stabileste indexarea nivelului lunar al venitului minim garantat, al ajutorului social lunar care se acorda sotiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu, precum si al alocatiei pentru copiii nou-nascuti, prevazute de Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat (M.O.nr. 1182/28.12.2005).

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 199 din 22 decembrie 2005 stabileste unele masuri pentru conti-nuarea procesului de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni CEC SA (M.O. nr.1190/29.12.2005).

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 201 din 22 decembrie 2005 modifica si completeaza Legea nr.32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor (M.O. nr.1191/29.12.2005).

Principalele reglementari emise de BNR în luna decembrie 2005

Circulara nr. 39 din 2 decembrie 2005 stabileste nivelul ratei dobânzii de referinta a Bancii Nationale a României, valabil în luna decembrie 2005, la 7,5 la suta pe an (M.O. nr.1 101/7.12.2005).

Circulara nr. 40 din 14 decembrie 2005 stabileste modul de desfasurare a compensarii multilaterale a platilor fara numerar pe suport hârtie efectuate cu instrumente de plata de debit în perioada 22-30 decembrie 2005 (M.O. nr.1 156/20.12.2005).

Ordinul nr. 5 din 22 decembrie 2005 al guvernatorului Bancii Nationale a României aproba reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aplicabile institutiilor de credit (M.O. nr.1 182/28.12.2005).

Ordinul nr. 6 din 22 decembrie 2005 al guvernatorului Bancii Nationale a României aproba Modelele situatiilor financiare periodice si normele metodologice privind întocmirea si utilizarea acestora, aplicabile institutiilor de credit (M.O. nr.1 182/28.12.2005).

Regulamentul nr. 13 din 22 decembrie 2005 modifica Normele metodologice ale Bancii Nationale a României nr. 12/2002 pentru aplicarea Regulamentului Bancii Nationale a României nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificarile si completarile ulterioare (M.O. nr.1 195/30.12.2005).

Circulara nr. 41 din 23 decembrie 2005 privind punerea în circulatie, în scop numismatic, a unei monede din argint cu valoarea nominala de 5 lei, emisiunea „100 de ani de la nasterea lui Grigore Vasiliu-Birlic" (M.O. nr.12/6.01.2006).

Circulara nr. 42 din 23 decembrie 2005 suspenda aplicarea prevederilor art.3 alin. (6) din Regulamentul nr. 5/2005 privind comisioanele practicate de Banca Nationala a României pentru efectuarea operatiunilor de depunere si retragere de numerar ale institutiilor de credit si ale Trezoreriei statului (M.O. nr.12/6.01.2006).

Norma nr. 13 din 29 decembrie 2005 pentru aplicarea Regulamentului Bancii Nationale a României nr. 11/2005 privind piata primara a titlurilor de stat administrata de Banca Nationala a României (M.O. nr. 30/12.01.2006).

NOTA

Redactarea a fost finalizata la data de 28 februarie 2006.

Datele statistice au fost furnizate de Institutul National de Statistica, Ministerul Finantelor Publice, Bursa de Valori Bucuresti, Bursa Electronica RASDAQ si Banca Nationala a Romaniei.

Unele dintre aceste date au caracter provizoriu, urmand afi revizuite in publicatiile ulterioare.