Economia reala
Productia industriala a crescut în luna septembrie cu 2,2 la suta fata de perioada similara din anul anterior1, cererea redusa si efectul negativ al inundatiilor asupra activitatilor de aprovizionare si desfacere ale producatorilor industriali continuând sa limiteze performanta acestui sector. La nivelul evolutiilor trimestriale, impactul negativ al acestor factori a fost si mai evident, dinamica medie anuala a productiei industriale devenind în trimestrul III negativa (-1,1 la suta, fata de +0,7 la suta în trimestrul II). Spre deosebire de anul 2004, când perioada octombrie-decembrie a consemnat cele mai bune rezultate din întregul an, perspectivele pentru trimestrul IV 2005 relevate de sondajele de conjunctura BNR si INS nu par sa indice o îmbunatatire notabila a situatiei în sectorul industrial. În plus, valoarea reala a comenzilor noi pentru industria prelucratoare a crescut în trimestrul III cu numai 2,7 la suta, comparativ cu 15,4 la suta în trimestrul II2, ceea ce sugereaza mentinerea constrângerilor din partea cererii reduse.
Indicatori macroeconomici
|
variatie procentuala |
||
|
sept '05/ sept. '04 |
9 luni '05/ 91uni'O4 |
|
|
1. Productia industriala |
2,2 |
1,5 |
|
2. Comertul exterior |
||
|
2.1. Export |
21,6 |
17,5 |
|
2.2. Import |
26,2 |
23,6 |
|
3. Castigul salarial lunar mediu net |
||
|
3.1. Nominal |
23,8 |
23,9 |
|
3.2. Real |
14,1 |
13,4 |
|
4. Preturile de consum al populatiei |
8,5 |
9,2 |
|
5. Prefurile produced industriale |
8,1 |
11,1 |
|
6. Cursul de schimb mediu al leului* |
||
|
6.1. EUR |
+17,0 |
+12,6 |
|
6.2. USD |
+17,4 |
+16,0 |
|
septembrie 2005 |
||
|
7. Rata dobanzii de referinta (% p.a.) |
8,25 |
|
|
8. Rata somajului inregistrat (%) |
5,5 |
|
*) apreciere (+), depreciere (-)
Indicatori determinati pe baza datelor INS si BNR.
Productivitatea muncii si câstigul salarial brut real în industrie în luna septembrie 2005
|
variatie procentuala fata de aceeasi perioada a anului anterior |
||||
|
|
Total industrie |
Extractiva |
Prelucratoare |
Energetica |
|
Productivitatea muncii |
7,0 |
-1,7 |
8,8 |
-2,7 |
|
Salariul brut real* |
7,9 |
1,8 |
6,7 |
13,0 |
Sursa: calcule BNR pe baza datelor INS
*) deflatat cu IPPI al ramurii
Productivitatea muncii în industrie a crescut în luna septembrie cu 7 la suta fata de perioada similara a anului anterior (+8,8 la suta în sectorul prelucrator), masurile de reducere a numarului de salariati având în continuare o contributie importanta la aceasta performanta. Ajustarea de personal din industrie a fost vizibila si la nivelul evolutiilor lunare, o tendinta similara fiind observata si în unele activitati cu caracter sezonier (turism, constructii). Cu toate acestea, rata somajului înregistrat s-a redus la 5,5 la suta, pe seama scaderii numarului de someri neindemnizati, ceea ce s-ar putea datora renuntarii acestora la cautarea unui loc de munca, si nu angajarii lor, având în vedere calificarea insuficienta/inexistenta a acestora.
1) o intensificare de ritm anual de 0,7 puncte procentuale comparativ cu luna
precedenta
2) valori anuale
Rata anuala de crestere a salariului mediu net pe economie a fost in luna septembrie de 14,1 la suta in termeni reali (-0,9 puncte procentuale sub cea din luna anterioara, in urma usoarei scaderi a salariului real in perioada analizata), nivel similar valorii medii consemnate pe ansamblul trimestrului in. Confirmand asteptarile, presiunea din partea castigurilor salariale asupra consumului de bunuri si servicii s-a intensificat comparativ cu primele doua trimestre din 2005, pe seama evolutiilor din industrie, constructii si serviciile nebugetare. De remarcat insa ca in sectorul bugetar dinamica anuala a salariului net real a continuat sa depaseasca 20 la suta, desi s-a redus usor fata de trimestrul anterior.
Sectorul comercial si-a temperat ritmul activitatii in luna septembrie, tendinta vizibila atat pe segmentul bunurilor de uz curent, cat si pe eel al bunurilor de folosinta indelungata. Princi-palele motive ale acestei evolutii deriva din: (i) intrarea in vigoare a noilor norme de creditare cu impact direct asupra achizitiilor de bunuri de folosinta indelungata (inclusiv auto-vehicule); (ii) manifestarea unui efect de baza pe segmentul auto (lansarea in septembrie 2004 a modelului Dacia Logan); (iii) reducerea numarului de comenzi pentru autoturisme in asteptarea ofertelor speciale din cadrul Salonului International de Automobile Bucuresti (organizat in luna octombrie); (iv) efectul negativ al inundatiilor asupra activitatii de apro-vizionare, in principal pe segmentul produselor alimentare.
In luna septembrie, rata anuala de crestere a exporturilor (21,6 la suta) s-a situat cu 9,4 puncte procentuale sub nivelul din luna anterioara, dar evolutia s-a datorat partial manifestarii unui efect de baza. Din perspectiva evolutiilor lunare, exporturile au crescut cu 10,9 la suta, stimulate in principal de cererea sporita din partea Uniunii Europene (+21,8 la suta, fata de luna anterioara). Temperarea de ritm anual inregistrata in cazul importu-rilor a fost de 7 puncte procentuale (pana la 26,2 la suta) si a fost vizibila la nivelul majoritatii categoriilor economice3, cu exceptia echipamentelor de transport.
Variatia anuala a preturilor productiei industriale pentru piata interna s-a redus in luna septembrie cu 0,7 puncte procentuale fata de luna anterioara (pana la 10,6 la suta), din nou cu o amplitudine mai mare in sectorul extractiv (-2,5 puncte procentuale). In industria prelucratoare, rata anuala de crestere a preturilor productiei industriale pentru piata interna s-a dimi-nuat cu 0,6 puncte procentuale (pana la 9,3 la suta), tendinta confirmata de principalele ramuri industriale, cu exceptia industriei alimentare, unde conditiile meteo nefavorabile au determinat o evolutie de sens contrar (+0,6 puncte procentuale).
3) alimente, aprovizionari industriale, combustibili si lubrifianji, bunuri de capital, echipamente de transport, bunuri de consum
Rata anuala de crestere a preturilor de consum s-a situat in luna septembrie la 8,5 la suta, cu 0,4 puncte procentuale sub nivelul consemnat in perioada anterioara. Continuarea tendintei descen-dente a ratei inflatiei s-a datorat in principal evolutiei preturilor alimentelor (-0,6 puncte procentuale, pana la +5 la suta), pe fondul: (i) stabilitatii preturilor produselor de morarit si pani-ficatie, (ii) scaderii pretului fructelor (-5,7 la suta, rata lunara), precum si (iii) unui efect de baza in cazul carnii si al produselor din carne. Influente suplimentare in acest sens au exercitat si preturile administrate (+11,9 la suta), indeosebi prin intermediul ieftinirii medicamentelor4. In schimb, presiuni semnificative au fost in continuare inregistrate in cazul a doua componente volatile ale cosului de consum, respectiv pretul combustibililor (in pofida anuntarii de catre operatorii interni a unor masuri de reducere a acestuia in partea a doua a lunii) si al legumelor (efect al conditiilor meteorologice nefavorabile).
4) ca urmare a deciziei Ministerului Sanata^ii de a limita adaosul comercial, de distribute si eel aferent serviciilor suplimentare pentru activita^i de import si de a elimina marja de depreciere inclusa in calcula^ia anterioara (Ordinul nr. 924/31.08.2005)
Politica monetara
In septembrie, deciziile adoptate de BNR au avut ca repere majore consolidarea trendului descendent al ratei anuale a inflatiei, dar si persistenta excedentului de cerere, pe de o parte, si perspectiva continuarii cresterii intrarilor de capital specula-tiv, pe de alta parte. Aceste decizii s-au concretizat in intarirea componentei cu caracter prudential si administrativ a wix-ului complementar de masuri la care a recurs banca centrala in scopul sustinerii procesului dezinflatiei.
Sub impactul constrangerii exercitate de riscul cresterii intrarilor de capital, BNR a continuat practica sterilizarii partiale a excedentului de lichiditate prin operatiuni de piata. Ca urmare, institutiile de credit au apelat cu frecventa sporita facilitatea de depozit, astfel incat sumele plasate prin intermediul acesteia la banca centrala au crescut substantial5. In plus, in ultima decada a lunii autoritatea monetara a coborat cu 1 punct procentual (la 7,5 la suta) rata dobanzii de politica monetara si a repozitionat pe un palier inferior culoarul format de ratele dobanzilor facili-tatilor permanente; astfel, rata dobanzii la facilitatea de credit si cea aferenta facilitatii de depozit au fost reduse la 14,0 si res-pectiv 1,0 la suta. Pe piata monetara interbancara volumul tranzactiilor s-a comprimat puternic, iar ratele dobanzilor cores-punzatoare si-au accentuat declinul, plasandu-se, de regula, in proximitatea pragului implicit reprezentat de randamentul atasat facilitatii de depozit.
Efectul imediat al reducerii oportunitatilor de arbitrajare intre piata monetara interbancara si cea valutara 1-au constituit stopa-rea intrarilor de capital speculativ si implicit temperarea presiu-nilor asupra cursului de schimb leu/euro. Acesta si-a franat coborarea, lnregistrand spre finele lunii chiar o inversare de traiectorie, astfel incat, pe ansamblul perioadei, leul a consem-nat o usoara depreciere in termeni nominali fata de moneda europeana.
Relativa accelerare a coborarii randamentelor pietei monetare din ultimele luni a fost preluata in septembrie de ratele dobanzilor practicate de institutiile de credit pentru depozitele si creditele noi in moneda nationala oferite clientilor, acestea inregistrand o scadere mai pronuntata comparativ cu luna august; totodata, amplitudinea ajustarii descendente a randa-mentului mediu oferit pentru depozitele la termen (-0,7 puncte procentuale) a devansat-o usor pe cea a ratei medii a dobanzii practicate pentru imprumuturile acordate in perioada curenta (-0,6 puncte procentuale).
5) soldul mediu zilnic al acestora 1-a depart de peste 4 ori pe eel consemnat in luna august
Pentru a atenua efectele relaxarii politicii ratei dobanzii asupra lichiditatii din economie, dar si pentru a ameliora structura creditului neguvernamental - justificata de necesitatea cresterii eficacMtii parghiilor politicii monetare, dar si de imperativul prezervarii stabilitatii financiare - Consiliul de administratie al BNR a adoptat in aceasta luna noi masuri destinate limitarii cresterii creditelor in valuta. Acestea s-au concretizat, in principal, in plafonarea gradului de expunere a unei institutii de credit rezultat din acordarea de credite in valuta persoanelor fizice si juridice (neacoperite in mod natural la riscul valutar care induce rise de credit institutiilor de credit finantatoare) la maximum 300 la suta in raport cu fondurile proprii ale acesteia6.
6) masura a intrat in vigoare cu incepere din 26 septembrie
INDEX LEGISLATIV
Principalele acte normative cu caracter economic general si din domeniul financiar-bancar adoptate în luna septembrie 2005
Comunicatul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar privind lista institutiilor de credit ai caror deponenti beneficiaza de garantarea rambursarii depozitelor constituite la acestea (M.O.nr.845/ 19.09.2005).
Ordinul nr. 1 376 din 19 septembrie 2005 al ministrului finantelor publice stabileste ratele dobânzilor practicate de Trezoreria Statului. Rata dobânzii la vedere acordata la disponibilitatile pastrate în conturi la Trezoreria Statului si la certificatele de trezorerie rascumparate înainte de scadenta sau transformate în depozite la vedere se stabileste la 0,5 la suta pe an; rata dobânzii acordata la depozitele pe termen de o luna se stabileste la 6 la suta pe an, iar la depozitele pe termen de 3 luni se stabileste la 7 la suta pe an; rata dobânzii la termen pentru certificatele de trezorerie transformate în depozite la termen la Trezoreria Statului se stabileste la 7 la suta pe an (M.O.nr.861/23.09.2005).
Legea nr. 256 din 21 septembrie 2005 aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.47/2005 privind unele masuri care trebuie luate pentru punerea în aplicare a Legii nr.348/2004 privind denominarea monedei nationale (M.O.nr.861/23.09.2005).
Ordinul nr. 1 408 din 22 septembrie al ministrului finantelor publice aproba Regulamentul privind operatiunile cu titluri de stat emise în forma dematerializata. Regulamentul stabileste: piata primara a titlurilor de stat; piata secundara a titlurilor de stat; administratorii de piata; depozitarul titlurilor de stat (M.O.nr.881/30.09.2005).
Republicari - Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala (M.O.nr.863/26.09.2005).
Principalele reglementari emise de BNR în luna septembrie 2005
Circulara nr.30 din 1 septembrie 2005 stabileste nivelul ratei dobânzii de referinta a Bancii Nationale a României, valabil în luna septembrie 2005, la 8,25 la suta pe an (M.O.nr.807/6.09.2005).
Regulamentul nr.8 din 8 septembrie 2005 modifica Regulamentul Bancii Nationale a României nr.5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificarile si completarile ulterioare (M.O.nr.840/16.09.2005).
Normele nr.11 din 8 septembrie 2005 privind limitarea gradului de concentrare a expunerilor din credite în valuta (M.O.nr.840/16.09.2005).
Normele nr.12 din 13 septembrie 2005 modifica si completeaza Normele Bancii Nationale a României nr. 12/2003 privind supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari ale institutiilor de credit, cu modificarile si completarile ulterioare (M.O.nr.840/16.09.2005).
Circulara nr.32 din 21 septembrie 2005 modifica rata dobânzii platita pentru rezervele minime obligatorii în moneda nationala si rata dobânzii penalizatoare pentru deficitele de rezerve minime obligatorii în moneda nationala. Rata dobânzii platita pentru rezervele minime obligatorii constituite în moneda nationala este de 1,50 la suta pe an; rata dobânzii penalizatoare pentru deficitele de rezerve minime obligatorii în moneda nationala este de 21 la suta pe an (M.O.nr.861/23.09.2005).
Circulara nr.33 din 23 septembrie 2005 suspenda aplicabilitatea unor prevederi din Regulamentul Bancii Nationale a României nr.5/2005 privind comisioanele practicate de Banca Nationala a României pentru efectuarea operatiunilor de depunere si retragere numerar ale institutiilor de credit si ale Trezoreriei Statului, cu modificarile ulterioare (M.O.nr.868/27.09.2005).
Circulara nr.34 din 23 septembrie 2005 privind punerea în circulatie, în scop numismatic, a unei monede din aur cu valoarea nominala de 500 lei, emisiunea „50 de ani de la trecerea în eternitate a lui George Enescu" (M.O.nr.877/29.09.2005).
Regulamentul nr.9 din 23 septembrie 2005 modifica si completeaza Regulamentul Bancii Nationale a României nr. 1/2005 privind sistemele de plati care asigura compensarea fondurilor (M.O.nr.881/30.09.2005).
Regulamentul nr.10 din 23 septembrie 2005 privind facilitatile acordate de Banca Nationala a României în scopul fluidizarii decontarilor în sistemul ReGIS (M.O.nr.882/30.09.2005).
Regulamentul nr.11 din 29 septembrie 2005 privind piata primara a titlurilor de stat administrata de Banca Nationala a României (M.O.nr.882/30.09.2005).
Regulamentul nr.12 din 29 septembrie 2005 privind piata secundara a titlurilor de stat administrata de Banca Nationala a României (M.O.nr.882/30.09.2005).
NOTA
Redactarea a fost finalizata la data de 30 noiembrie 2005.
Datele statistice au fost furnizate de Institutul National de Statistica, Ministerul Finantelor Publice, Bursa de Valori Bucuresti, Bursa Electronica RASDAQ si Banca Nationala a Romaniei.
Unele dintre aceste date au caracter provizoriu, urmand afi revizuite in publicatiile ulterioare.
Sursa datelor: Banca Nationala a Romaniei