Economia reala

Datele statistice referitoare la luna august 2005 au indicat revenirea la valori pozitive a dinamicii productiei industriale, insa dimensiunea acesteia a fost modesta (+1,5 la suta in termeni anuali), majoritatea ramurilor continuand sa inregistreze variatii negative; in plus, in cazul seriei ajustate cu numarul de zile lucratoare, ritmul anual al volumului productiei industriale s-a mentinut negativ (-1,7 la suta). Sectorul prelucrator a inregistrat un ritm anual de crestere a productiei superior mediei (3,1 la suta), desi impactul cererii insuficiente pentru produsele autohtone a ramas semnificativ. Astfel, doar patru dintre ramurile industriei prelucratoare – industria alimentara, a celulozei si hartiei, cea a materialelor de constructii si metalurgia – care au inregistrat in iulie ritmuri anuale negative au reusit in luna august o inversare de tendinta.

*) apreciere (+), depreciere (-)
Indicatori determinati pe baza datelor INS si BNR.

Productivitatea muncii si castigul salarial brut real in industrie in luna august 2005

Sursa: calcule BNR pe baza datelor INS
*) deflatat cu IPPI al ramurii

Productivitatea muncii a crescut cu 5,5 la suta fata de perioada similara a anului anterior (+7,3 la suta in sectorul industriei prelucratoare), determinante fiind in continuare masurile de reducere a numarului de salariati. Impactul restrangerii personalului ocupat in industrie a fost compensat in mai mica masura de forta de munca angajata in activitatile sezoniere, astfel incat rata somajului a urcat in luna august la 5,6 la suta.

Volumul activitatii in comertul cu amanuntul a cunoscut o intensificare de ritm, vizibila mai ales pe segmentul bunurilor (de uz curent si durabile). O posibila explicatie a majorarii ritmurilor de crestere in cazul bunurilor electrocasnice si autovehiculelor consta in devansarea unor achizitii, pe fondul anticiparii unei inaspriri a conditiilor de creditare ulterior intrarii in vigoare a noilor norme privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice. Actiunea stimulativa a salariului mediu net asupra cererii de consum s-a mentinut si in perioada analizata, desi accelerarea dinamicii reale a acestuia la 15,1 la suta (ritm anual superior cu 1,6 puncte procentuale celui din luna iulie) s-a datorat in parte unui efect de baza.

Exporturile au inregistrat cel mai ridicat ritm anual din acest an (+30,6 la suta), exclusiv pe seama unui efect de baza (evolutiile din luna curenta indica o scadere de 6,8 procente fata de luna anterioara). Explicatia ramane valabila si in cazul livrarilor catre parteneri comerciali din Uniunea Europeana1, decalajul existent intre dinamica exporturilor romanesti si cea a impor-turilor UE-25 (-9,9 puncte procentuale) continuand sa reflecte pierderi de cota de piata.

Importurile si-au accelerat viteza anuala de crestere la 33 la suta, evolutia fiind sustinuta de toate categoriile economice2; cea mai dinamica a ramas totusi grupa combustibililor si lubrifiantilor: +65,3 la suta, in principal pe seama componentei de pret. Din perspectiva ritmurilor lunare, importurile au scazut cu 2,4 la suta fata de luna precedenta, ca urmare a diminuarii achizitiilor externe de echipamente de transport (-11,7 la suta) si a aprovizionarilor industriale (-9,8 la suta).

Ritmul anual de crestere a preturilor productiei industriale pentru piata interna si-a continuat trendul descrescator (pana la 11,3 la suta), dar dimensiunea redusa a ajustarii s-a datorat, in principal, evolutiilor din industria extractiva, respectiv de pe segmentul de extractie a hidrocarburilor (+1,8 puncte procentuale, pana la 38,3 la suta), posibil pe seama majorarii pretului mondial al titeiului si a tendintei manifestate de producatorii autohtoni de a urma miscarile preturilor internationale. Aceste influente s-au propagat si asupra industriei de prelucrare a teiului, reducand sensibil viteza de decelerare a preturilor pro-ductiei industriale pentru piata interna pe ansamblul sectorului prelucrator (-0,3 puncte procentuale, pana la 9,9 la suta).

Rata anuala a inflatiei a coborat la 8,9 la suta, scaderea fiind imprimata, in principal, de evolutia preturilor administrate (-0,9 puncte procentuale, pana la 12,3 la suta). Dezinflatia a fost mai putin vizibila la nivelul preturilor libere (-0,4 puncte procentuale, pana la 7,9 la suta), ca urmare a efectului conditiilor meteorologice nefavorabile asupra pretului legumelor (+4,3 puncte procentuale, pana la 11,1 la suta).

1) ritm anual de +11,5 la suta, variatie lunara de -12,1 la suta
2) alimente, aprovizionari industriale, combustibili si lubrifianti, bunuri de capital, echipamente de transport, bunuri de consum

Politica monetara

BNR a adoptat strategia de tintire directa a inflatiei, anuntarea oficiala a acestei schimbari realizandu-se in cadrul conferintei de presa din data de 15 august 2005; in acest context, au fost facute publice caracteristicile generale ale noului regim de politica monetara, prima editie trimestriala a Raportului asupra inflatiei, precum si calendarul sedintelor de politica monetara ale Consiliului de administratie al BNR. Noua strategie de politica monetara se defineste in principal prin: (i) exprimarea tintei prin rata inflatiei preturilor de consum (IPC); (ii) stabilirea tintei ca punct central incadrat de un interval de variatie (±1 punct procentual); (iii) anuntarea unor tinte anuale de inflatie pentru un orizont mai lung de timp (initial 2 ani); (iv) con-tinuarea practicarii flotarii controlate a cursului de schimb; (v) specificarea clara a unui set restrans de circumstante, inde-pendente de influenta politicii monetare, care conditioneaza responsabilitatea BNR pentru atingerea tintei; (vi) anuntarea comuna a tintelor de catre BNR si guvern.

In luna august, Consiliul de administratie al BNR a decis sa modifice parametrii politicii ratei dobanzii. Astfel, rata efectiva a dobanzii operatiunilor de sterilizare ale BNR a fost majorata de la 8,00 la 8,50 la suta. Totodata, pentru a creste transparenta bancii centrale si consecventa mesajelor de politica monetara si, implicit, pentru a spori rolul de semnal al ratei dobanzii, Consiliul de administratie a hotarat sa elimine decalajul dintre rata dobanzii de politica monetara si rata efectiva de sterilizare (acestea fiind unificate la nivelul de 8,50 la suta).

Implementarea politicii monetare s-a confruntat insa cu acutizarea constrangerii exercitate de intrarile de capital pe termen scurt, al caror volum a continuat sa se amplifice. Efectul acestui fenomen a fost sporirea la un nivel record a supraofertei pe piata valutara si, implicit, intensificarea puternica a presiunilor in directia aprecierii nominale a leului fata de euro. Considerand ca un asemenea proces nu este sustenabil, banca centrala a recurs la interventii pe piata valutara, efectuand in aceasta perioada un volum substantial de cumparari de devize.

Pentru a descuraja influxurile ce mizau pe castiguri provenite din diferentialul ratelor dobanzilor interne fata de cele ale pietelor internationale, BNR a luat masura atragerii doar partiale a surplusului de lei de pe piata monetara. In acest scop, banca centrala si-a modificat din nou maniera de derulare a operatiunilor cu depozite, recurgand - cu incepere din a doua decada a lunii - la organizarea de licitatii pe baza de rata fixa a dobanzii si renuntand sa mai faca public volumul de lichiditate ce urma a fi absorbit; in plus, autoritatea monetara a redus frecventa acestei categorii de operatiuni, dar si procentul de adjudecare a volumului total al ofertelor transmise de banci in cadrul licitatiilor. Sterilizarea doar partiala a excedentului de lichiditate prin operatiuni de piata a determinat bancile sa utilizeze cu frecventa zilnica si cu intensitate sporita facilitatea de depozit oferita de banca centrala.

Reflectand modificarea conditiilor lichiditatii pe piata monetara, precum si reducerea randamentului mediu al plasamentelor la BNR, rata medie a dobanzii depozitelor interbancare a scazut in luna august cu 1,3 puncte procentuale. La randul lor, ratele dobanzilor practicate de institutiile de credit pentru depozitele si creditele noi in moneda nationala oferite clientilor si-au reluat declinul, acesta fiind mai pronuntat pe segmentul relatiilor cu persoanele juridice.

INDEX LEGISLATIV

Principalele acte normative cu caracter economic general si din domeniul financiar-bancar adoptate in luna august 2005

Ordinul nr.1141 din 10 august 2005 al ministrului finantelor publice si al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei modifica si completeaza Ordinul ministrului finantelor publice si al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei nr.999/3/2003 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabila semestriala a institutiilor de credit, cu modificarile si completarile ulterioare (M.O.nr.768/24.08.2005).

Hotararea Guvernului nr.934 din 11 august 2005 aproba Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr.231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura (M.O.nr.784/29.08.2005).

Ordonanta Guvernului nr.50 din 25 august 2005 completeaza anexa nr.1 la Ordonanta Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea platii cotizatiilor la organizatiile internationale interguvernamentale la care Romania este parte si aproba plata cotizatiei anuale ce decurge din calitatea Romaniei de stat membru cu drepturi depline la Programul LEED al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) (M.O.nr.793/31.08.2005).

Ordinul nr.3120 din 30 august 2005 al presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor stabileste punerea in aplicare a Normelor privind limitarea subscrierii de riscuri de credite (M.O.nr.818/9.09.2005).

Principalele reglementari emise de BNR in luna august 2005

Circulara nr.29 din 1 august 2005 stabileste nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei valabil in luna august 2005 la 8,00 la suta pe an (M.O.nr.716/8.08.2005).

NOTA

Redactarea a fost finalizata la data de 31 octombrie 2005.

Datele statistice au fost furnizate de Institutul National de Statistica, Ministerul Finantelor Publice, Bursa de Valori Bucuresti, Bursa Electronica RASDAQ si Banca Nationala a Romaniei.

Unele dintre aceste date au caracter provizoriu, urmand afi revizuite in publicatiile ulterioare.