Home
Stiri IMM-uri
Targul Lapusului
Autor: Prof. Valentina Bilt, Prof. Rodica Bott
Foto: Petru Lucian Goja-Dupa furtuna: Intrarea in Defileul Lapusului la Razoare
Publicat in revista Cultura & Turism.ro
Targul Lapusului se afla asezat in larga depresiune a Lapusului, pe valea omonima, ale carei ape involburate isi au tainica obarsie in muntii impaduriti ai Tiblesului. Aici, pe aceasta vale, a luat fiinta, din timpuri stravechi, "Terra Lapusensis", o tara cu datini, obiceiuri si forme de organizare specifice nordului romanesc.
Relieful este colinar, unduit, depresiunea fiind inconjurata de dealuri - Culmea Breaza, Masivul Preluca, Dealul Pietris, Obcinele Tiblesului - ce se ramifica din muntii inconjuratori, bogati in zacaminte aurifere.
Localitatea, ce apare mentionata pentru prima oara la 1291, ne aduce aminte de vremurile de glorie ale framantatului Ev Mediu romanesc. Pe valea Lapusului, Stefan cel Mare stapanea mai multe sate, iar Petru Rares, in batalia de la Cetatea Ciceului (1529), a avut alaturi si o oaste de 2000 de lapuseni. Drept rasplata, domnitorul Moldovei i-a improprietarit pe multi dintre acestia, acordandu-le deopotriva drepturi si libertati. Astazi, Piata Petru Rares, inconjurata de biserici cu turnuri semete, si liceul teoretic din oras amintesc de figura marelui domnitor.
Imprejurimile sunt pline de pitoresc, cu paduri intinse de fag si stejar, cu ape minerale (Danesti, Bizusa), cu coline presarate cu semanaturi, cu pasuni si fanete, cu poieni largi in care pasc turme de oi insotite de ciobani ce doinesc din fluier si cirezi de bivolite ce dau lapte gras.
In zona se gasesc mai multe rezervatii naturale, dintre care putem aminti Pestera cu Oase de la Poiana Botizii (22 km de Targu Lapus), ocrotita pentru ca aici s-au gasit in secolul trecut oase de mamifere cavernicole si Cheile Babei sapate in bara de calcare dintre satele Baba si Poiana Blenchii. La vest de Targu Lapus se gaseste Defileul Lapusului, lung de 36 km, sapat de ape in sisturile cristaline ale masivului Preluca, desfasurat intre localitatile Razoare si Remetea Chioarului. Insiruire de zone stancoase, cu repezisuri, cascade si pe alocuri cu padure pana aproape de nivelul apei, impresionantul defileu este un loc indragit de amatorii de drumetie, rafting, pescuit sau chiar iesiri la iarba verde. Tot in vecinatate, adanc implantat in inima Tarii Lapusului se afla muntele Satra (1042 m), denumit si Satra Pintii, a carui forma de trapez este vizibila de la mari departari. Toponimia locurilor, unde se mai afla Izvorul si Pestera Pintii, amintesc de figura legendara a haiducului Pintea, ale carui fapte au intrat in mit si in etnosul popular.
Tezaurul etnografic al Tarii Lapusului este ilustrat in chipul cel mai graitor de numeroasele festivaluri folclorice ce au loc aici, manifestari pline de culoare ce dau marturie despre frumusetea poeziei cantecului si dansului lapusan:
Foto: Petru Lucian Goja-Dupa furtuna: Intrarea in Defileul Lapusului la Razoare
Publicat in revista Cultura & Turism.ro
Targul Lapusului se afla asezat in larga depresiune a Lapusului, pe valea omonima, ale carei ape involburate isi au tainica obarsie in muntii impaduriti ai Tiblesului. Aici, pe aceasta vale, a luat fiinta, din timpuri stravechi, "Terra Lapusensis", o tara cu datini, obiceiuri si forme de organizare specifice nordului romanesc.
Relieful este colinar, unduit, depresiunea fiind inconjurata de dealuri - Culmea Breaza, Masivul Preluca, Dealul Pietris, Obcinele Tiblesului - ce se ramifica din muntii inconjuratori, bogati in zacaminte aurifere.
Localitatea, ce apare mentionata pentru prima oara la 1291, ne aduce aminte de vremurile de glorie ale framantatului Ev Mediu romanesc. Pe valea Lapusului, Stefan cel Mare stapanea mai multe sate, iar Petru Rares, in batalia de la Cetatea Ciceului (1529), a avut alaturi si o oaste de 2000 de lapuseni. Drept rasplata, domnitorul Moldovei i-a improprietarit pe multi dintre acestia, acordandu-le deopotriva drepturi si libertati. Astazi, Piata Petru Rares, inconjurata de biserici cu turnuri semete, si liceul teoretic din oras amintesc de figura marelui domnitor.
Imprejurimile sunt pline de pitoresc, cu paduri intinse de fag si stejar, cu ape minerale (Danesti, Bizusa), cu coline presarate cu semanaturi, cu pasuni si fanete, cu poieni largi in care pasc turme de oi insotite de ciobani ce doinesc din fluier si cirezi de bivolite ce dau lapte gras.
In zona se gasesc mai multe rezervatii naturale, dintre care putem aminti Pestera cu Oase de la Poiana Botizii (22 km de Targu Lapus), ocrotita pentru ca aici s-au gasit in secolul trecut oase de mamifere cavernicole si Cheile Babei sapate in bara de calcare dintre satele Baba si Poiana Blenchii. La vest de Targu Lapus se gaseste Defileul Lapusului, lung de 36 km, sapat de ape in sisturile cristaline ale masivului Preluca, desfasurat intre localitatile Razoare si Remetea Chioarului. Insiruire de zone stancoase, cu repezisuri, cascade si pe alocuri cu padure pana aproape de nivelul apei, impresionantul defileu este un loc indragit de amatorii de drumetie, rafting, pescuit sau chiar iesiri la iarba verde. Tot in vecinatate, adanc implantat in inima Tarii Lapusului se afla muntele Satra (1042 m), denumit si Satra Pintii, a carui forma de trapez este vizibila de la mari departari. Toponimia locurilor, unde se mai afla Izvorul si Pestera Pintii, amintesc de figura legendara a haiducului Pintea, ale carui fapte au intrat in mit si in etnosul popular.Tezaurul etnografic al Tarii Lapusului este ilustrat in chipul cel mai graitor de numeroasele festivaluri folclorice ce au loc aici, manifestari pline de culoare ce dau marturie despre frumusetea poeziei cantecului si dansului lapusan:
- "Horea in grumaz" festival aflat la a IX-a editie, promovand calitatile vocale ale rapsozilor populari, virtuozitatea instrumentistilor si autenticitatea textelor;
- "Festivalul colindelor si obiceiurilor de iarna" - participa grupuri de colindatori din satele lapusene si din zonele invecinate, cu cele mai vechi colinde laice si religioase ale satului pe care il reprezinta si cu reprezentatii ale teatrului popular ce valorifica obiceiurile legate de acest segment temporal al anului;
- "Festivalul cantecului, dansului si portului popular din Tara Lapusului" este cea mai ampla manifestare de acest gen. Ea s-a impus in traditia locurilor inca din 1967, debutand in fiecare an cu o parada a costumelor populare, incantand spectatorii cu frumusetea vie a costumelor inflorate si cu vitalitatea dansurilor.
