Home
Stiri IMM-uri
Sighetul Marmatiei, orasul muzeelor
Autor: Mihai Dancus
Foto: Mihai Dancus, Biserica Romano-Catolica construita la 1730
Publicat in revista Cultura & Turism.ro
Sighetul este vechea capitala a Tarii Maramuresului, care apare in documentele cunoscute la 1199. Orasul, situat la confluenta raurilor Iza si Tisa poarta un nume ce se regaseste in limba stramosilor daci in forma "zeget" si inseamna cetate. De altfel cercetarile arheologice au pus in evidenta o asezare din perioada tarzie a bronzului cu continuitate in epocile urmatoare. Vestigii arheologice consemneaza in acest spatiu prezenta celtilor, dar si a romanilor, putandu-se vorbi aici de o simbioza daco-celtica-romana. De altfel, academicianul de Budapesta Szilaghi István, intr-un studiu privind biserica monumentala, azi reformata, fosta catolica, situata in centrul orasului, datata in secolul al XI-lea, afirma ca "ab-initio" ar fi fost de rit bizantin, iar pe baza cercetarilor efectuate pe zidurile originare aduce indicii si sustine ca este mult mai veche, argumentand ca a fost un templu dacic in care se oficiau "rituri pagane". Nu stim daca este asa, dar supozitia este interesanta.
Sighetul fiind situat la circa 15-17 km de centrul geografic al Europei (marcat de o borna pusa de Societatea de Geografie a fostului imperiu la 1876) a evoluat de-a lungul timpului in specificul burgurilor central europene. Spre Sighet, de sute de ani au gravitat oamenii Maramuresului de pe toate vaile, asezarea dezvoltandu-se ca o mini-capitala. Aici au functionat institutiile voievodatului, mai tarziu ale comitatului, cele ecleziale dar si social-culturale: scoli (1560), care se vor dezvolta spre o universitate (1836) etc.
Astazi, centrul civic al orasului s-a pastrat ca printr-o minune si chiar daca prin reforma nefasta din 1948 orasul si-a pierdut statutul de resedinta de judet, el ramane capitala culturala a Maramuresului.
Aici, in muzee ce s-au creat in timp prin efort si sacrificii, cu daruire si pasiune, se adapostesc si sunt puse in valoare, la dispozitia publicului, prin mijloace specifice muzeologiei, valorile arheologice si istorice, patrimoniul etnografic dar si colectiile de botanica, vertebrate, mineralogie etc.
In centrul orasului este situat Muzeul Etnografic al Maramuresului cu colectii de o valoare inestimabila, exceland cu cea mai mare colectie de masti din tara - masti folosite in practicarea obiceiurilor de iarna. Aici gasim icoanele cele mai vechi din tara (pictura neobizantina in tehnica tempera pe lemn) si desigur alte obiecte etnografice, inclusiv ceramica de Sacel de factura dacica.
Corp comun cu biserica romano-catolica, intr-o cladire datata 1730, este Muzeul de istorie-arheologie care detine colectii impresionante prin bogatie si varietate, in special din epoca bronzului, dar si documente si obiecte medievale si din alte epoci. Tot in aceasta cladire este si Muzeul de stiintele naturii care adaposteste pe langa celebrul "Herbar ing. Coman Arthur" cu peste 16.000 de planse, colectii de flori de mina, mamifere, pasari etc.
Langa biserica reformata este Casa Muzeu Ioan Mihalyi de Apsa, in care s-au adapostit colectiile primului muzeu sighetean (secolul al XIX-lea) si care la etaj pastreaza memoria acestui mare savant roman care a edificat o opera istorica si muzeologica unica. O expozitie de istoria culturii la etaj si colectii de arta la parter intregesc acest muzeu.
In prelungirea cladirii primariei, in fosta "inchisoare politica" este amenajat Muzeul victimelor comunismului si al rezistentei Sighet, unde prin documente si fotografii, obiecte personale si mijloace grafice este pusa in evidenta jertfa si sacrificiul celor care au facut Romania mare si moderna: patru prim-ministri, 56 de ministri, academicieni si generali, dar si cei 12 episcopi martiri greco-catolici si sutele de preoti si alti oponenti ai ocupantului sovietic, care au fost inchisi aici.
La 29 iulie 2002, in prezenta presedintelui tarii, Ion Iliescu, si a laureatului Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1986, scriitorul Elie Wiesel, si a multor demnitari romani si straini s-a deschis la Sighet un nou muzeu: Muzeul Culturii Evreiesti din Maramures - Casa Memoriala Elie Wiesel care prezinta viata acestui fiu al orasului, dar si tragedia celor 38.000 de evrei deportati si nimiciti de horthysti si fascisti in lagarele de exterminare.
In sfarsit, nu putem omite poate cel mai important muzeu din aceasta parte a tarii si Europei: Muzeul satului maramuresean, care conserva case monument si vestigii specifice zonei ce poarta inscriptii in limba romana cu litere chirilice, in limba latina, cu datari certe pe parcursul secolelor XVII - XIX. Alaturi de monumentele romanesti prezentate in muzeu sunt restaurate si o casa maghiara, o casa ucraineana si doua case evreiesti, in felul acesta punand in evidenta fenomenul de interculturalitate ce s-a produs aici, la confluenta marilor culturi si civilizatii: cea orientala cu cea occidentala, dar si a celor doua mari ramuri ale crestinismului: catolicismul latin cu ortodoxia bizantina.
Aici, in acest muzeu, in fiecare an de 18 mai - Ziua Internationala a Muzeelor - organizam manifestari stiintifice si un festival folcloric la care participa sute de tarani in costume traditionale ce-si prezinta obiceiurile de primavara.
Iarna, in 26-27 decembrie, de peste 35 de ani muzeul-sat este animat de sute de oameni veniti cu obiceiurile lor de Craciun si Anul Nou din toate colturile tarii, dar si de grupuri din tarile vecine. Dominante sunt jocurile cu masti, specifice acestor sarbatori. Astfel muzeul devine un sat viu cu specificul sau.
Este interesant sa traiesti in centrul Europei... puteti constata si Dumneavoastra, Cititorule....
Foto: Mihai Dancus, Biserica Romano-Catolica construita la 1730
Publicat in revista Cultura & Turism.ro
Sighetul este vechea capitala a Tarii Maramuresului, care apare in documentele cunoscute la 1199. Orasul, situat la confluenta raurilor Iza si Tisa poarta un nume ce se regaseste in limba stramosilor daci in forma "zeget" si inseamna cetate. De altfel cercetarile arheologice au pus in evidenta o asezare din perioada tarzie a bronzului cu continuitate in epocile urmatoare. Vestigii arheologice consemneaza in acest spatiu prezenta celtilor, dar si a romanilor, putandu-se vorbi aici de o simbioza daco-celtica-romana. De altfel, academicianul de Budapesta Szilaghi István, intr-un studiu privind biserica monumentala, azi reformata, fosta catolica, situata in centrul orasului, datata in secolul al XI-lea, afirma ca "ab-initio" ar fi fost de rit bizantin, iar pe baza cercetarilor efectuate pe zidurile originare aduce indicii si sustine ca este mult mai veche, argumentand ca a fost un templu dacic in care se oficiau "rituri pagane". Nu stim daca este asa, dar supozitia este interesanta.Sighetul fiind situat la circa 15-17 km de centrul geografic al Europei (marcat de o borna pusa de Societatea de Geografie a fostului imperiu la 1876) a evoluat de-a lungul timpului in specificul burgurilor central europene. Spre Sighet, de sute de ani au gravitat oamenii Maramuresului de pe toate vaile, asezarea dezvoltandu-se ca o mini-capitala. Aici au functionat institutiile voievodatului, mai tarziu ale comitatului, cele ecleziale dar si social-culturale: scoli (1560), care se vor dezvolta spre o universitate (1836) etc.
Astazi, centrul civic al orasului s-a pastrat ca printr-o minune si chiar daca prin reforma nefasta din 1948 orasul si-a pierdut statutul de resedinta de judet, el ramane capitala culturala a Maramuresului.
Aici, in muzee ce s-au creat in timp prin efort si sacrificii, cu daruire si pasiune, se adapostesc si sunt puse in valoare, la dispozitia publicului, prin mijloace specifice muzeologiei, valorile arheologice si istorice, patrimoniul etnografic dar si colectiile de botanica, vertebrate, mineralogie etc.
In centrul orasului este situat Muzeul Etnografic al Maramuresului cu colectii de o valoare inestimabila, exceland cu cea mai mare colectie de masti din tara - masti folosite in practicarea obiceiurilor de iarna. Aici gasim icoanele cele mai vechi din tara (pictura neobizantina in tehnica tempera pe lemn) si desigur alte obiecte etnografice, inclusiv ceramica de Sacel de factura dacica.
Corp comun cu biserica romano-catolica, intr-o cladire datata 1730, este Muzeul de istorie-arheologie care detine colectii impresionante prin bogatie si varietate, in special din epoca bronzului, dar si documente si obiecte medievale si din alte epoci. Tot in aceasta cladire este si Muzeul de stiintele naturii care adaposteste pe langa celebrul "Herbar ing. Coman Arthur" cu peste 16.000 de planse, colectii de flori de mina, mamifere, pasari etc.
Langa biserica reformata este Casa Muzeu Ioan Mihalyi de Apsa, in care s-au adapostit colectiile primului muzeu sighetean (secolul al XIX-lea) si care la etaj pastreaza memoria acestui mare savant roman care a edificat o opera istorica si muzeologica unica. O expozitie de istoria culturii la etaj si colectii de arta la parter intregesc acest muzeu.
In prelungirea cladirii primariei, in fosta "inchisoare politica" este amenajat Muzeul victimelor comunismului si al rezistentei Sighet, unde prin documente si fotografii, obiecte personale si mijloace grafice este pusa in evidenta jertfa si sacrificiul celor care au facut Romania mare si moderna: patru prim-ministri, 56 de ministri, academicieni si generali, dar si cei 12 episcopi martiri greco-catolici si sutele de preoti si alti oponenti ai ocupantului sovietic, care au fost inchisi aici.
La 29 iulie 2002, in prezenta presedintelui tarii, Ion Iliescu, si a laureatului Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1986, scriitorul Elie Wiesel, si a multor demnitari romani si straini s-a deschis la Sighet un nou muzeu: Muzeul Culturii Evreiesti din Maramures - Casa Memoriala Elie Wiesel care prezinta viata acestui fiu al orasului, dar si tragedia celor 38.000 de evrei deportati si nimiciti de horthysti si fascisti in lagarele de exterminare.
In sfarsit, nu putem omite poate cel mai important muzeu din aceasta parte a tarii si Europei: Muzeul satului maramuresean, care conserva case monument si vestigii specifice zonei ce poarta inscriptii in limba romana cu litere chirilice, in limba latina, cu datari certe pe parcursul secolelor XVII - XIX. Alaturi de monumentele romanesti prezentate in muzeu sunt restaurate si o casa maghiara, o casa ucraineana si doua case evreiesti, in felul acesta punand in evidenta fenomenul de interculturalitate ce s-a produs aici, la confluenta marilor culturi si civilizatii: cea orientala cu cea occidentala, dar si a celor doua mari ramuri ale crestinismului: catolicismul latin cu ortodoxia bizantina.
Aici, in acest muzeu, in fiecare an de 18 mai - Ziua Internationala a Muzeelor - organizam manifestari stiintifice si un festival folcloric la care participa sute de tarani in costume traditionale ce-si prezinta obiceiurile de primavara.
Iarna, in 26-27 decembrie, de peste 35 de ani muzeul-sat este animat de sute de oameni veniti cu obiceiurile lor de Craciun si Anul Nou din toate colturile tarii, dar si de grupuri din tarile vecine. Dominante sunt jocurile cu masti, specifice acestor sarbatori. Astfel muzeul devine un sat viu cu specificul sau.
Este interesant sa traiesti in centrul Europei... puteti constata si Dumneavoastra, Cititorule....
