Saptamana economica externa 28 noiembrie-2 decembrie 2005
Luni, 28 noiembrie 2005 - ora 09:49
Cand vor ajunge din urma Occidentul fostele tari comuniste? (The Economist).
Londra, 28 nov /Rompres/ - Limita de un dolar pe zi sau chiar mai putin reprezinta standardul saraciei pentru Banca Mondiala. Insa in fostele tarile comuniste din Europa Centrala si de Est, unde sunt necesare sume mai mari pentru imbracaminte si incalzire, 2,15 dolari pe zi reprezinta standardul saraciei. In multe cazuri, aceasta limita a fost depasita, doar intre anii 1998 si 2003 trecand de acest nivel 40 de milioane de oameni; pe de alta parte, alte 60 de milioane de oameni traiesc in continuare sub pragul saraciei. In tara care a inregistrat cel mai impresionant progres, Ungaria, aproape ca nu mai exista oameni sub acest nivel; la polul opus, in Tadjikistan, ponderea populatiei sarace este cu 70 la suta mai mare.
Insa cea mai importanta intrebare este: care dintre tarile postcomuniste au sanse reale de a ajunge din urma tarile bogate pe timpul unei singure generatii, si care vor ramane sarace pentru restul secolului? Cea mai fericita situatie este cea a tarilor care s-au descurcat cel mai bine pana in momentul de fata: cele opt noua membre ale Uniunii Europene /UE/ plus Croatia, care spera sa adere la UE in curand. Aceste tari au reusit in doua aspecte esentiale; primul dintre acestea este deschiderea fata de comertul international - asociat cu cresterea economica. Competitia creata de firmele straine are rolul de a spori productivitatea. Al doilea aspect important, dificil de evaluat, este reprezentat de existenta institutiilor necesare pentru functionarea capitalismului, pentru obtinerea increderii in autoritati, distrugerea retelelor mafiote, destituirea oficialilor corupti si pentru securizarea proprietatii. Exista o dezbatere aprinsa in jurul motivului pentru care unele tari se descurca mai bine decat celelalte.
Cuantificarea progreselor realizate in aceasta directie este dificila. Una dintre posibilele modalitati de evaluare este cea de a analiza situatia bancilor, care se dezvolta infloritor doar atunci cand exista institutiile necesare. Activitatea bancara necesita un sentiment de incredere in randul firmelor si presupune o stabilitate a institutiilor care contribuie la desfasurarea ei, putand aduce, la randul sau, beneficii semnificative.
Tarile din Europa Centrala si din zona baltica au cunoscut o crestere importanta in decursul ultimilor 10 ani si incep sa isi recastige bunastarea de dinaintea regimurilor comuniste. Slovenia este chiar mai bogata acum decat Portugalia - aceasta fiind cea mai saraca tara dintre vechile state membre UE. Tarile baltice au o crestere de peste 8 la suta pe an - in ritmul acesta, nivelul de trai se va dubla in urmatorii zece ani. Insa cifrele prezentate in cele mai recente rapoarte ale Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) indica faptul ca pana si tarile care s-au descurcat cel mai bine se indreapta cu pasi foarte mici spre nivelul tarilor dezvoltate.
Statutul de membre ale UE a avut efectul de a imbunatati relatiile comerciale. Acest fapt a constituit o surpriza pentru observatori, printre care se numara si Willem Buiter, fostul economist-sef al BERD: "Am crezut ca acordurile privitoare la liberul comert realizate anii trecuti au epuizat potentialul acestor tari, insa se pare ca exista persoane dispuse sa investeasca in aceste state doar dupa ce ele au devenit membre UE". Pe de alta parte, exista si efecte negative ale aderarii acestor tari la UE.
Apreciata de catre Buiter drept avand "cea mai competitiva economie din intreaga Uniune", Estonia a fost nevoita sa adopte subventiile si normele de protejare a fermelor stabilite de UE. Astfel, piata fortei de munca inainte liberala a Estoniei nu inregistreaza rezultate prea bune in evaluarile BERD. O alta dificultate este cea de a reforma cele mai complexe segmente ale sectorului privat: sanatatea si educatia. Angajatorii deplang din ce in ce mai intens o lipsa a fortei de munca, provocata atat de reglementarile din domeniul pietei muncii, cat si de absenta pregatirii inalte.
Sistemul educational nu creeaza tipul de muncitori care sunt acum cautati pe piata muncii. Progresele inregistrate de scoli nu sunt deloc multumitoare, ca si cele din domeniul sanatatii, intrucat aceste segmente ale sectorului privat sunt in continuare inradacinate in modul de gandire caracteristic erei comuniste: ineficient, demodat, imun fata de competitie. In tarile care au liberalizat educatia superioara au inceput deja sa se faca simtite diferentele. Insa majoritatea scolilor din aceasta regiune recompenseaza memorarea si reproducerea fidela, fara a se pune nici un pret pe gandirea critica sau pe creativitate - o asemenea atitudine afecteaza profund spiritul competitiv. Pe de alta parte, si tarile europene vestice intampina dificultati in a reforma domeniile sanatatii si educatiei; diferenta consta, insa, in faptul ca fostele tari comuniste nu isi pot permite luxul de a irosi timpul incercand diferite variante ale reformei.
Ele trebuie sa creasca, iar serviciile publice trebuie sa opreasca oamenii valorosi din a emigra si sa puna capat saraciei. Ele trebuie sa isi imbunatateasca nivelul competitivitatii pentru a putea face fata. Care este situatia tarilor si mai sarace, situate la est si la sud de noile membre UE? Exista si in randul acestor cateva state care au cunoscut o evolutie imbucuratoare. Cele 12 foste republici sovietice sunt tarile care au crescut in ritmul cel mai rapid, in randul tarilor din fosta lume comunista. Acest lucru este explicabil prin preturile energiei si al proprietatilor, precum si prin faptul ca tarile sarace tind sa se dezvolte mai rapid. Cele 12 tari au marele merit de a oferi cetatenilor siguranta pastrarii locului de munca ;salariile pot fi destul de mici, insa acum sunt platite in aproape toate cazurile la timp.
Aceste modeste aspecte pozitive sunt, insa, umbrite de probleme. Serviciile publice nu au resurse financiare: in Georgia se cheltuieste sub 1 la suta din Produsul Intern Brut /PIB/ pentru sanatate, in vreme ce Croatia cheltuieste 7 la suta din PIB. Cea mai grava problema generata de acest fapt consta in lipsa unor locuri de munca bune. In Kargazstan, de exemplu, procentul persoanelor care lucreaza in ferme a crescut de la 35 la suta la 55 la suta fata de anul 1990, pe masura ce persoanele care si-au pierdut slujbele din industrie s-au indreptat spre agricultura.
In Republica Ceha, insa, procentul celor care lucreaza in ferme a scazut cu peste 50 la suta, ajungand la doar 5 procente. Datele statistice prezentate de Banca Mondiala prezinta motivele pentru care nu sunt create noi locuri de munca: companiile din tarile bogate se declara nemultumite de noile reglementari din domeniul pietei muncii; in tarile sarace exista o anumita ingrijorare fata de legi si fata de faptul ca cei care sunt insarcinati cu aplicarea lor sunt corupti. Dezbaterile legate de economia tranzitiei, aflate in plina desfasurare in anii 1990, au luat acum sfarsit. Exista putine voci care mai contesta faptul ca stabilitatea macroeconomiei, deschiderea fata de comert, puterea institutiilor si liberalizarea preturilor constituie o serie de conditii ineludabile ale succesului.
Problema consta in faptul ca majoritatea tarilor care au nevoie de reformare, de o crestere sustinuta si de servicii publice mai bune tind sa aiba institutii slabe, pozitii geografice defavorizante si vecini care nu sunt dispusi sa le ofere sanse de a evolua.
ROMPRES /Traducere si adaptare de Ioana Vacarescu - The Economist din 24 noiembrie/
Marti, 29 noiembrie 2005 - ora 17:56
Polonia pune la cale o coalitie bancara care sa blocheze liberalizarea legii bancare a UE (Gazeta Wyborcza)
Varsovia, 29 nov /Rompres/ - Ministerul polonez al Finatelor vrea sa infiinteze o coalitie bancara care sa blocheze liberalizarea legii bancare UE. Este un semnal negativ pentru planurile de fuziune a bancilor Pekao si BPH. Si inca un exemplu de izolare a Poloniei in Europa, comenteaza Gazeta Wyborcza. Noua lege propusa de Comisia Europeana reprezinta un raspuns la problemele pe care le au in ultimul timp grupurile bancare europene in domeniul consolidarii. Exemplele nu lipsesc.
Seful bancii centrale italiene, Antonio Fazio, a incercat mai bine de 10 luni sa blocheze preluarea bancii Antonveneta de gigantul olandez ABN Amro. Banca Unicredito Italiano in schimb, nu poate sa convinga corpul de control polonez sa fie de acord cu fuziunea dintre banca Pekao si BPH din Cracovia, preluata de grupul german HVB. In opinia Bruxelles-ului, consolidarea bancilor este indispensabila in Europa.
Ea le va ajuta in rivalizarea cu puternicele banci americane, care se pregatesc deja de cucerirea Batranului Continent. Polonia insa - singura din UE - intentioneaza sa puna bete in roate schimbarilor. Inca de la 8 noiembrie, reprezentantul Ministerului polonez al Finantelor s-a opus proiectului de reforma. Potrivit unor surse diplomatice, guvernul de la Varsovia vrea sa-si mentina pozitia de opozant. Ministrul finantelor, Teresa Lubinska, a dat recent diplomatilor din ambasadele poloneze in statele UE dispozitia sa verifice care state ar sprijini Polonia.
Aceste informatii au ajuns si la diplomatii apropiati secretariatului Consiliului UE. "Ministerul polonez are o idee fixa!", s-a mirat una dintre persoanele cu care a discutat corespondentul "Gazetei", care si-a dorit sa ramana anonima. "Daca un stat este impotriva, se va ajunge la vot", avertizeaza Oliver Drewes, purtatorul de cuvant al comisarului pe probleme ale pietei comune, Charlie McCreevy. Daca Polonia va fi singura care va spune "nu" reformei bancare, la Bruxelles se va consolida opinia privind euroscepticismul noului guvern polonez. In decurs de cateva saptamani, opunandu-se majoritatii formate din celelalte state UE, Polonia a incercat de cateva ori sa blocheze diferite reforme. O impresie deosebit de negativa a lasat la Bruxelles ministrul agriculturii, Krzysztof Jurgiel, care a refuzat negocierile in privinta schimbarilor pe piata zaharului.
Polonia a votat cu "nu" si in cazul reformei principiilor de importare a bananelor. La fel, a fost singura care s-a impotrivit largirii asa numitei protectii de patent SPC pentru medicamentele utilizate in pediatrie. Pozitia neinduplecata a Poloniei in cazul reformei legii bancare UE este inca o veste proasta pentru Alessandro Profumo, seful UniCredito Italiano. Sansele ca gigantul italian sa primeasca in acest an acordul Comisiei poloneze de Control Bancar (din care fac parte, printre altii, reprezentantii ministerului finantelor) pentru a exercita dreptul de vot la BPH sunt din ce in ce mai mici. Consecintele fuziunii bancilor poloneze au fost analizate deja de Comisia Europeana, care a acceptat fara retineri planurile italienilor. Insa controlul polonez inca ezita. Bancile reunite ar detine 20% din piata, iar in cadrul reorganizarii muncii ar putea pierde - potrivit unor aprecieri diferite - de la 2 pina la 6000 de persoane (din cei 25000 de angajati).
Profumo a discutat la Varsovia cu sefii Comisiei de Control. Nici una dintre parti nu a dezvaluit continutul negocierilor. Insa "Gazeta" a aflat din surse neoficiale ca seful UniCredito se intoarce din nou la Milano cu mainile goale. Bruxelles-ul vrea sa elimine tocmai aceasta prelungire la infinit a luarii deciziei corpurilor de control bancar nationale si propune aplicarea prevederii potrivit careia un stat UE poate bloca fuziunile bancare doar tinand cont de "principii de siguranta" - daca, de exemplu, situatia financiara a bancii care realizeaza preluarea este indoielnica. Aceasta este prevederea in baza careia Corpul de Control polonez analizeaza scrupulos de aproape jumatate de an cererea UniCredito. Comisia vrea sa restranga aceasta definitie.
ROMPRES/Traducere si adaptare de Sabra Daici, Gazeta Wyborcza din 29 noiembrie/
Marti, 29 noiembrie 2005 - ora 17:48
Starea economica Uniunii Europene in curs de slabire (Nepszabadsag)
Budapesta, 29 nov /Rompres/ - In ultima perioada, disputele si dezbaterile din Ungaria privind momentul introducerii monedei euro s-au concentrat prea mult pe data exacta a acestui eveniment, ajungandu-se astfel in situatia ca nu se mai poate vedea padurea din cauza copacilor, adica nu se mai stie care este situatia exacta a relatiei dintre Uniunea Europeana si zona euro. Moody's Investors Service a elaborat un raport despre starea Uniunii Europene, in care, printre altele, a ajuns la concluzia ca desfiintarea Uniunii Monetare nu este foarte probabila, dar nici imposibila.
Motivul ar fi ca, drept consecinta a referendumurilor din Franta si din Olanda, prin care a fost respinsa Constitutia UE, se consolideaza si devin mai puternice tarile membre si slabesc institutiile Uniunii Europene, iar disputele privind directia in care ar trebui sa mearga Europa sunt caracterizate de contradictii foarte puternice. Analizand procesele de perspectiva indelungata, cercetatorii de la Moody's au studiat daca UE, in special zona euro, se angajeaza pentru reformele care ar contribui la accelerarea cresterii economice, daca este sau nu capabila sa contribuie la eficienta sa economica, pastrand in acelasi timp reteaua de protectie sociala existenta, care sa mentina unite societatile.
In ultimii ani, eficienta economica a Uniunii Europene a trezit mari deziluzii. In interiorul UE, zona euro si-a incetinit ritmul de dezvoltare din cauza rezultatelor slabe din Franta, Germania si Italia, care, impreuna, reprezinta 75 la suta din PIB-ul total al organizatiei. Solutia se afla in Agenda de la Lisabona, numai ca, potrivit parerii expertilor de la Moody's, pentru punerea in aplicare a prevederilor acesteia, nu exista un impuls politic in cadrul guvernelor statelor membre ale UE. Din cauza absentei initiativelor politice, viitorul reformelor ramane astfel incert.
Studiul considera deosebit de ingrijoratoare trei evolutii. In primul rand, restructurarea Pactului de Stabilitate, care totusi a fost salutata de catre Moody's, deoarece, in locul mentinerii controlului asupra telurilor cifrice pe termen scurt, se deschide posibilitatea analizarii nivelului la care se poate mentine datoria publica. In al doilea rand, piata unica a serviciilor nu se va infiinta atat de repede pe cat ar fi de necesar. In al treilea rand, se intareste patriotismul economic in Italia si in Franta si, intr-o masura mai mica, si in Germania.
Ce se va intampla cu uniunea monetara? Intrebarea pusa de Moody's este logica. Vor fi, oare, statele membre capabile sa realizeze reforme structurale in interesul unei cresteri economice mai pline de avant, cand au de-a face si cu o politica monetara unitara si cu un curs monetar unitar si, in plus, cand exista tensiuni pe termen mai lung in bugetele lor proprii? Intrebarea este indreptatita, avand in vedere ca, pe termen scurt, reforma ar putea sa contribuie tocmai la scaderea ritmului de crestere a economiei. In Italia au aparut dispute aprinse din cauza ca, in prezent, competitivitatea se mai poate mentine sau imbunatati doar prin incercarea de adaptare a cheltuielilor si a salariilor.
Strictetea exagerata a politicii monetare unitare in cateva tari, precum si aparitia deziluziei privind procesele ce au loc in Uniunea Europeana au pus, intr-un fel, sub semnul indoielii mentinerea monedei euro in Italia, dar chiar si in alte state. Acesta este un factor nou, deosebit de important, avand in vedere ca, in urma cu doi ani, ar fi fost de neimaginat aparitia unei astfel de dispute. Consecintele politice, economice si financiare ale dezmembrarii zonei euro par totusi deosebit de grave, de aceea pare imposibila punerea in aplicare unui astfel de scenariu. Cu toate acestea, studiul realizat de Moody's afirma ca desfiintarea uniunii monetare nu este totusi imposibila.
ROMPRES/Traducere si adaptare de Veronica Enescu - Nepszabadsag din 28 noiembrie/
Miercuri, 30 noiembrie 2005 - ora 16:58
Bulgaria si Romania, printre tarile care ofera posibilitatile cele mai bune pentru comerciantii produselor en-detail (Kapital)
Sofia 30 nov /Rompres/ - Bulgaria si Romania sunt printre tarile care ofera posibilitatile cele mai bune pentru investitii in comertul en-detail si in sectorul marfurilor de consum, reiese din raportul publicat in luna octombrie de catre compania PricewaterhouseCoopers (PwC). Raportul desemneaza sapte tari care ofera astfel de pozibilitati: China, India, Turcia, Vietnam, Rusia, Romania si Bulgaria, ultimele trei fiind debutante.
Expertii de la compania PwC sustin ca patrunderea pe o piata sau pe mai multe piete care prezinta un factor de crestere ridicat este un imperativ strategic pentru comerciantii produselor en-detail. In aceasta ancheta au fost incluse 20 dintre tarile care au potentialul cel mai ridicat de dezvoltare din Asia si din Europa Centrala si de Est. S-a constatat ca, in ambele zone, hipermarketurile, magazinele cu discount si magazinele specializate sunt un format predominant in cadrul vanzarilor en-detail. Raportul evidentiaza ca parteneriatul cu firmele locale este cea mai profitabila strategie de patrundere pe pietele prioritare pentru investitori noi sau investitori straini. Obiceiurile de a face cumparaturi se schimba.
Observarea modelelor de consumatori din Bulgaria, care s-a facut prin intermediul unei companii de sondare a pietei, a stabilit ca locurile in care se fac cumparturile, modul de abordare a procesului si modalitatile de plata sunt in schimbare. Consumatorii bulgari devin tot mai pretentiosi si sunt gata sa plateasca mai mult pentru produse mai bune calitativ. Cel mai mare mai mare neajuns pentru Bulgaria il reprezinta faptul ca hipermarketurile se afla in locuri greu accesibile, in timp ce supermarketurile sunt formatele cele mai folosite atat pentru cumparaturi marunte, cat si pentru cumparturi mai importante. Metoda preferata de bulgari este plata cu bani cash, dar totusi a crescut interesul si pentru achitarea produselor cu ajutorul cardurilor de debit.
In general, bulgarii prefera produsele locale, spun cei de la PwC. Marile lanturi de magazine Billa, Metro si Ramstore contin asemenea marci locale. In Romania s-au impus de asemenea formatele moderne de comercializare a produselor. Conform datelor oferite de PwC, in jur de 33% dintre locuitorii Bucurestiului isi fac cumparaturile la hipermarketuri, supermarketuri, magazine cu discount si "cash and carry" (forma de comert cu autoservire pe baza de legitimatie de acces). Numai 10% dintre bucuresteni prefera magazinele traditionale, in timp ce 57% prefera o combinatie intre stilul vechi si stilul nou. Consumatorul modern isi face cumparaturile de obicei cam o data pe saptamana sau chiar mai rar, preferand magazinele mari.
In Romania marcile consacrate si cele locale castiga simultan popularitate si cate un segment din piata. Totusi, sectorul marcilor proprii romanesti se afla inca in faza incipienta. Marci proprii sunt oferite de catre lanturile de magazine si se impun destul rapid in cadrul vanzarilor de produse alimentare. In Romania marci proprii detin Billa, Cora, Carrefour, Metro, XXL si Mega Image. Urmeaza consolidarea.
PwC asteapta ca, odata cu intrarea unor noi participanti, a unor companii straine si a unui lant de comercializare en-detail, sa creasca concurenta din Bulgaria si Romania. Analistii de la PwC se intreba daca piata va putea totusi sa preia aceasta concurenta acerba. In ceea ce priveste Bulgaria, expertii companiei asteapta in urmatorii ani o crestere a lanturilor de magazine straine, precum si cresterea aportului lor in cadrul vanzarilor en-detail. In ultima perioada, numarul magazinelor care vand produse en-detail a crescut simtitor.
Principalul factor care ii stimuleaza pe comercianti sa investeasca in acest sector este potentialul mare de dezvoltare. Alti factori decisivi sunt preturile scazute ale terenurilor si ale cheltuielilor legate de mana de lucru, cresterea veniturilor, schimbarea modului de viata al consumatorilor. In Bulgaria se asteapta ca aderarea la Uniunea Europeana si schimbarile aferente din legislatie sa aiba o influenta pozitiva asupra dezvoltarii economiei si sa stimuleze investitiile straine, mai ales din partea companiilor europene, care se vor dori sa-si extinda activitatea si in Balcani.
In acelasi timp, aderarea la UE va crea in cadrul acestui sector unele dificultati. Aderarea va impune comerciantilor en-detail noi prevederi legislative legate de TVA, apararea intereselor consumatorului, folosirea unei maini de lucru calificate s.a.m.d. PwC avertizeaza ca unele intreprinderi mici sau mijlocii din sectorul marfurilor de consum s-ar putea sa nu supravietuiasca, dupa aderarea la UE, deoarece nu vor putea sa faca fata noilor reglementari. In raport se spune ca unii comercianti din Bulgaria, in incercarea lor de a fi competitivi, sunt gata sa faca un compromis in ceea ce priveste calitatea produselor si a serviciilor oferite, situandu-se astfel undeva mai jos in comparatie cu aceeasi oferta pe care acesti comercianti o au pe celelalte piete din statele europene.
PwC spune ca piata bulgara se va consolida si ii va afecta in primul rand pe comerciantii en-detail. Aderarea la UE va duce la aparitia unei competitii bazate pe cinste si, din aceasta cauza, cei mai multi dintre reprezentantii locali tind sa iasa din asa-zisa piata gri. Expertii scot in evidenta investitiile active sustinute de catre firmele locale, care au ca scop cresterea procentului pe care il detin pe piata si, de asemenea, tendinta de a deveni astfel mai atractive pentru investitorii care vor veni dupa 2007.
ROMPRES/Traducere si adaptare de Isabela Barzoaga - Kapital, din 30 noiembrie/
Vineri, 02 decembrie 2005 - ora 12:09
Perspectivele financiare: o dezbatere cruciala pentru Europa (El Mundo)
Bruxelles, 2 dec /Rompres/ - Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, pledeaza pentru ajungerea la un acord - cu prilejul summitului UE din 15 decembrie - asupra unui buget modern si echitabil care sa raspunda provocarilor viitorului, noteaza ziarul El Mundo. Dupa cum spune zicala engleza, celor care iubesc legile si carnatii nu le-ar placea sa asiste la procesul de fabricatie. As putea adauga la lista - spune autorul - cadrul bugetar plurianual al Uniunii Europene, Perspectivele Financiare. A discuta despre bani nu este placut la vedere: indispozitiile explodeaza. Acuzatiile zboara. Statisticile se dau peste cap pentru a satisface propriile interese.
Totusi, un lucru este cert: actualul punct mort al Perspectivelor Financiare este prejudiciabil pentru toti membrii. Europa are nevoie de un buget care sa fie ambitios si just. Europa are nevoie sa se ajunga la un acord cu prilejul Summitului care va avea loc peste doua saptamani. De ce este important bugetul? La prima vedere, bugetul UE pare la fel de interesant ca si o carte de telefon. Totusi, privirile noastre trebuie sa priveasca dincolo de cifre, pentru a se axa pe avantajele pe care le presupune bugetul.
Bugetul sprijina transformarea tarilor, transformand soselele in autostrazi de mare viteza. Contribuie ca cercetatorii europeni sa fie cei mai buni din lume in dezvoltarea energiei mai curate si mai sigure. Sprijina integrarea comunitatilor locale. Face posibila gestionarea mediului rural. Aprovizioneaza cu medicamente bolnavii de SIDA din regiunile cele mai sarace ale lumii. Cumpara echipamente pentru combaterea delincventei organizate. Permite miilor de studenti sa viziteze si sa studieze in tarile europene.
Cu alte cuvinte, investitiile UE sunt un factor de solidaritate, oportunitati si inovatie. De ce mai multi bani pentru Europa? Pentru ca UE nu poate functiona fara ei. Bugetul aduce mijloacele necesare indeplinirii obiectivelor noastre. Nu facem o apologie a banilor de dragul cheltuirii lor. Ci pentru a fi folositi in agricultura, in infrastructura, in mediul inconjurator: se poate face mai mult si mai bine decat se poate realiza la scara nationala. De ce este nevoie de urgenta? Pentru ca, fara un acord in urmatoarele saptamani, o mare parte din cheltuielile Europei s-ar putea opri; cu exceptia agriculturii. Noile programe ar putea fi puse in pericol. Sunt unii care spun ca ar trebui sa asteptam cateva luni pentru a incerca din nou.
Insa ce se va schimba pana atunci pentru ca acest acord sa se obtina cu mai multa usurinta? In joc se afla ceva mai mult decat banii. Conjunctura nu este favorabila Europei: incredere scazuta, incertitudine globala, punere sub semnul intrebarii a leadership-ului Uniunii Europene. Este nevoie sa demonstram ca Uniunea largita este capabila sa adopte decizii dificile. Un acord ar demonstra ca nu exista contradictie intre extindere si integrare si, fara indoiala, ca una trebuie sa o alimenteze pe cealalta. In schimb, lipsa unui acord ar ridica semne de intrebare despre cum se vor impulsiona viitoarele extinderi, daca nu putem sa cadem de acord despre cum sa o finantam pe aceasta. Totusi, eu nu accept un acord cu orice pret, marturiseste autorul.
Nu accept sa ne folosim de urgenta ca pretext pentru o Europa minimalista, spune el. Liderii europeni au convenit, la recentul Summit de la Hampton Court, ca membrii Comisiei Europene sa puna la punct politici europene in domeniul energiei, cercetarii, educatiei superioare, securitatii si imigratiei. Aceste politici costa bani. Fara acesti bani, marile cuvinte si bunele intentii in favoarea unei mai mari integrari nu vor fi niciodata transpuse in realitate. Pin urmare, este nevoie de un acord in urmatoarele doua saptamani, care sa adapteze ambitiile noastre politice la resursele noastre, este de parere presedintele CE. Care sunt prioritatile? In primul rand, sa facem astfel incat Europa largita sa functioneze.
O Europa in 27 nu poate avansa cu un buget minimalist, sau fara nici un fel de buget. Noile state membre au adus UE un nou suflu de dinamism. Trebuie sa le raspundem sprijinindu-le dezvoltarea. Acesta ar fi un lucru profitabil pentru toate statele membre, nu un rezultat negativ. In al doilea rand, sa promovam cresterea si locurile de munca. Trebuie sa alocam mai multe resurse inovatiei si cercetarii, recomanda demnitarul european. Si trebuie sa ajutam cetatenii sa se adapteze la schimbari, subliniaza Barroso. In al treilea rand, sa punem bazele modernizarii bugetului. O ambitioasa revizuire ramane un element-cheie pentru a debloca acordul, Uniunea Europeana trebuie sa priveasca cu ochi noi toate aspectele privind cheltuielile si veniturile sale.
In al patrulea rand, sa garantam o impartire echitabila a sarcinii. Pana in 2013, aproximativ jumatate din buget va fi destinat investitiilor in noile tari membre. Fiecare trebuie sa-si asume o parte din acestea. Nici un stat nu doreste o extindere la pret scazut. Si, nu in ultimul rand, sa implicam toti actorii in negocieri. Convenirea unui acord intre statele membre nu este suficienta. Acordul final trebuie convenit intre toate partile, Comisie si Parlament European. A inmana Parlamentului "un fait accompli" nu merge si nici nu va functiona vreodata.
Avem prin urmare doua saptamani la dispozitie pentru ca UE largita sa fie capabila sa puna la punct un buget modern si echitabil, care sa corespunda provocarilor viitorului. Imi voi dedica toate fortele - spune Barroso - acestei sarcini. Acelasi lucru trebuie sa-l faca si statele membre, mai ales presedintia semestriala britanica a UE. Procesul nu va fi placut la vedere. Dar, pentru a raspunde expectativelor tuturor europenilor, este primordial sa ajungem la un rezultat corect, conchide presedintele Comisiei Europene.
ROMPRES /Traducere si adaptare de Mihaela Nicolaescu - El Mundo din 2 decembrie/
Vineri, 02 decembrie 2005 - ora 12:05
Romania se reface (Financial Times, Canberra Times-Australasia)
Londra, 2 dec /Rompres/ - Decembrie 2005 marcheaza in Romania 16 ani de la caderea comunismului, iar progresul inregistrat de aceasta tara din 1989, de la abolirea regimului dictatorial al lui Ceausescu, este considerabil: Romania urmeaza sa se integreze in Uniunea Europeana /UE/, economia se dezvolta si, la fel, relatiile sociale si economice cu Australia, relateaza publicatia Canberra Times, preluata de Financial Times.
Revenirea unui guvern democratic in Romania dupa 45 de ani de comunism a ajutat la construirea unei economii de piata si a unei industrii turistice in afirmare. Desi caderea Cortinei de Fier a fost urmata de o perioada de instabilitate economica, Romania a cules in ultimii ani roadele unui bun management economic, in conditiile in care nivelul de trai a crescut si a scazut inflatia.
Schimbarile in privinta sistemului de impozitare de la inceputul acestui an au fost menite sa incurajeze investitiile directe ale investitorilor straini si sa stimuleze economia, iar previziunile pentru o dezvoltare mai mare sunt excelente, dat fiind reformele structurale in desfasurare. Romania este una dintre pietele cele mai mari de desfacere a produselor australiene din Europa Centrala. In Romania, oportunitatile de afaceri si de investitii sunt concentrate in domeniile dezvoltarii infrastructurii, afacerilor agricole, tehnologiei informatiei si biotehnologiei. Trebuie spus si ca exporturile Romaniei in Australia sunt in crestere.
In 2004, schimburile bilaterale dintre Australia si Romania s-au ridicat la 70 de milioane de dolari australieni, exporturile Romaniei fiind evaluate la 39 de milioane, iar importurile la 31 de milioane. Romania, a carei natiune a renascut, este o tara aflata la "intersectia civilizatiilor", avand in vedere ca ea a facut parte din Imperiul Roman, Imperiul Otoman si cel Austro-Ungar. Visul unirii romanilor intr-un singur stat-natiune s-a implinit la 1 decembrie 1918, desi ulterior, impunerea comunismului de tip sovietic la sfarsitul celui de Al Doilea Razboi Mondial a adus cu sine 45 de ani de stagnare si suferinta.
Ambasadoarea Romaniei in Australia, dna Anca Visan, inca traieste intens momentele caderii Cortinei de Fier. "A fost una dintre marile bucurii ale vietii mele atunci cat am vazut cat de incredibil de fericiti erau oamenii care sarbatoreau pe strazi dupa revolutie", a declarat ea. Indiferent de agenda lor interna, guvernele aflate la conducerea Romaniei, se apreciaza in Canberra Times, s-au concentrat intens pe restabilirea pozitiei Romanei in Europa. Anul trecut, a fost aprobata acceptarea Romaniei ca membra a Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord /NATO/. In momentul de fata, aderarea Romaniei la structurile UE este un scop politic major pentru guvernul Romaniei.
In cadrul summitului UE din 2002 de la Copenhaga, a fost facuta invitatia de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE, in conditiile in care acestea adoptasera unele reforme politice si economice. Un raport deosebit de important al UE din 2004 a descris pentru prima data Romania drept "economie de piata functionala", iar dupa semnarea tratatului de aderare in luna aprilie a acestui an, Romania asteapta statutul de membru cu drepturi depline al UE in 2007. Trebuie spus si ca Romania indeplineste doi ani de cand este membru nepermanent al Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite, Romania detinand presedintia Consiliului in iulie 2004 si in octombrie 2005.
Obiectivele externe ale Romaniei includ colaborarea cu NATO si cu partenerii europeni in vederea integrarii in UE si a combaterii terorismului, a dezvoltarii relatiilor bilaterale si a promovarii relatiilor diplomatice. Australia si Romania se bucura de excelente relatii bazate pe legaturi sociale si comerciale. In 2001, numarul romanilor rezidenti in Australia era de 12.826, majoritatea traind in Sydney si Melbourne. Dialogul politic romano-australian a evoluat in mod continuu, cele doua state avand pozitii similare in privinta majoritatii subiectelor internationale.
ROMPRES /Traducere si adaptare de Ana-Raluca Alecu din Financial Times/ Canberra Times din 2 decembrie/
Cand vor ajunge din urma Occidentul fostele tari comuniste? (The Economist).
Londra, 28 nov /Rompres/ - Limita de un dolar pe zi sau chiar mai putin reprezinta standardul saraciei pentru Banca Mondiala. Insa in fostele tarile comuniste din Europa Centrala si de Est, unde sunt necesare sume mai mari pentru imbracaminte si incalzire, 2,15 dolari pe zi reprezinta standardul saraciei. In multe cazuri, aceasta limita a fost depasita, doar intre anii 1998 si 2003 trecand de acest nivel 40 de milioane de oameni; pe de alta parte, alte 60 de milioane de oameni traiesc in continuare sub pragul saraciei. In tara care a inregistrat cel mai impresionant progres, Ungaria, aproape ca nu mai exista oameni sub acest nivel; la polul opus, in Tadjikistan, ponderea populatiei sarace este cu 70 la suta mai mare.
Insa cea mai importanta intrebare este: care dintre tarile postcomuniste au sanse reale de a ajunge din urma tarile bogate pe timpul unei singure generatii, si care vor ramane sarace pentru restul secolului? Cea mai fericita situatie este cea a tarilor care s-au descurcat cel mai bine pana in momentul de fata: cele opt noua membre ale Uniunii Europene /UE/ plus Croatia, care spera sa adere la UE in curand. Aceste tari au reusit in doua aspecte esentiale; primul dintre acestea este deschiderea fata de comertul international - asociat cu cresterea economica. Competitia creata de firmele straine are rolul de a spori productivitatea. Al doilea aspect important, dificil de evaluat, este reprezentat de existenta institutiilor necesare pentru functionarea capitalismului, pentru obtinerea increderii in autoritati, distrugerea retelelor mafiote, destituirea oficialilor corupti si pentru securizarea proprietatii. Exista o dezbatere aprinsa in jurul motivului pentru care unele tari se descurca mai bine decat celelalte.
Cuantificarea progreselor realizate in aceasta directie este dificila. Una dintre posibilele modalitati de evaluare este cea de a analiza situatia bancilor, care se dezvolta infloritor doar atunci cand exista institutiile necesare. Activitatea bancara necesita un sentiment de incredere in randul firmelor si presupune o stabilitate a institutiilor care contribuie la desfasurarea ei, putand aduce, la randul sau, beneficii semnificative.
Tarile din Europa Centrala si din zona baltica au cunoscut o crestere importanta in decursul ultimilor 10 ani si incep sa isi recastige bunastarea de dinaintea regimurilor comuniste. Slovenia este chiar mai bogata acum decat Portugalia - aceasta fiind cea mai saraca tara dintre vechile state membre UE. Tarile baltice au o crestere de peste 8 la suta pe an - in ritmul acesta, nivelul de trai se va dubla in urmatorii zece ani. Insa cifrele prezentate in cele mai recente rapoarte ale Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) indica faptul ca pana si tarile care s-au descurcat cel mai bine se indreapta cu pasi foarte mici spre nivelul tarilor dezvoltate.
Statutul de membre ale UE a avut efectul de a imbunatati relatiile comerciale. Acest fapt a constituit o surpriza pentru observatori, printre care se numara si Willem Buiter, fostul economist-sef al BERD: "Am crezut ca acordurile privitoare la liberul comert realizate anii trecuti au epuizat potentialul acestor tari, insa se pare ca exista persoane dispuse sa investeasca in aceste state doar dupa ce ele au devenit membre UE". Pe de alta parte, exista si efecte negative ale aderarii acestor tari la UE.
Apreciata de catre Buiter drept avand "cea mai competitiva economie din intreaga Uniune", Estonia a fost nevoita sa adopte subventiile si normele de protejare a fermelor stabilite de UE. Astfel, piata fortei de munca inainte liberala a Estoniei nu inregistreaza rezultate prea bune in evaluarile BERD. O alta dificultate este cea de a reforma cele mai complexe segmente ale sectorului privat: sanatatea si educatia. Angajatorii deplang din ce in ce mai intens o lipsa a fortei de munca, provocata atat de reglementarile din domeniul pietei muncii, cat si de absenta pregatirii inalte.
Sistemul educational nu creeaza tipul de muncitori care sunt acum cautati pe piata muncii. Progresele inregistrate de scoli nu sunt deloc multumitoare, ca si cele din domeniul sanatatii, intrucat aceste segmente ale sectorului privat sunt in continuare inradacinate in modul de gandire caracteristic erei comuniste: ineficient, demodat, imun fata de competitie. In tarile care au liberalizat educatia superioara au inceput deja sa se faca simtite diferentele. Insa majoritatea scolilor din aceasta regiune recompenseaza memorarea si reproducerea fidela, fara a se pune nici un pret pe gandirea critica sau pe creativitate - o asemenea atitudine afecteaza profund spiritul competitiv. Pe de alta parte, si tarile europene vestice intampina dificultati in a reforma domeniile sanatatii si educatiei; diferenta consta, insa, in faptul ca fostele tari comuniste nu isi pot permite luxul de a irosi timpul incercand diferite variante ale reformei.
Ele trebuie sa creasca, iar serviciile publice trebuie sa opreasca oamenii valorosi din a emigra si sa puna capat saraciei. Ele trebuie sa isi imbunatateasca nivelul competitivitatii pentru a putea face fata. Care este situatia tarilor si mai sarace, situate la est si la sud de noile membre UE? Exista si in randul acestor cateva state care au cunoscut o evolutie imbucuratoare. Cele 12 foste republici sovietice sunt tarile care au crescut in ritmul cel mai rapid, in randul tarilor din fosta lume comunista. Acest lucru este explicabil prin preturile energiei si al proprietatilor, precum si prin faptul ca tarile sarace tind sa se dezvolte mai rapid. Cele 12 tari au marele merit de a oferi cetatenilor siguranta pastrarii locului de munca ;salariile pot fi destul de mici, insa acum sunt platite in aproape toate cazurile la timp.
Aceste modeste aspecte pozitive sunt, insa, umbrite de probleme. Serviciile publice nu au resurse financiare: in Georgia se cheltuieste sub 1 la suta din Produsul Intern Brut /PIB/ pentru sanatate, in vreme ce Croatia cheltuieste 7 la suta din PIB. Cea mai grava problema generata de acest fapt consta in lipsa unor locuri de munca bune. In Kargazstan, de exemplu, procentul persoanelor care lucreaza in ferme a crescut de la 35 la suta la 55 la suta fata de anul 1990, pe masura ce persoanele care si-au pierdut slujbele din industrie s-au indreptat spre agricultura.
In Republica Ceha, insa, procentul celor care lucreaza in ferme a scazut cu peste 50 la suta, ajungand la doar 5 procente. Datele statistice prezentate de Banca Mondiala prezinta motivele pentru care nu sunt create noi locuri de munca: companiile din tarile bogate se declara nemultumite de noile reglementari din domeniul pietei muncii; in tarile sarace exista o anumita ingrijorare fata de legi si fata de faptul ca cei care sunt insarcinati cu aplicarea lor sunt corupti. Dezbaterile legate de economia tranzitiei, aflate in plina desfasurare in anii 1990, au luat acum sfarsit. Exista putine voci care mai contesta faptul ca stabilitatea macroeconomiei, deschiderea fata de comert, puterea institutiilor si liberalizarea preturilor constituie o serie de conditii ineludabile ale succesului.
Problema consta in faptul ca majoritatea tarilor care au nevoie de reformare, de o crestere sustinuta si de servicii publice mai bune tind sa aiba institutii slabe, pozitii geografice defavorizante si vecini care nu sunt dispusi sa le ofere sanse de a evolua.
ROMPRES /Traducere si adaptare de Ioana Vacarescu - The Economist din 24 noiembrie/
Marti, 29 noiembrie 2005 - ora 17:56
Polonia pune la cale o coalitie bancara care sa blocheze liberalizarea legii bancare a UE (Gazeta Wyborcza)
Varsovia, 29 nov /Rompres/ - Ministerul polonez al Finatelor vrea sa infiinteze o coalitie bancara care sa blocheze liberalizarea legii bancare UE. Este un semnal negativ pentru planurile de fuziune a bancilor Pekao si BPH. Si inca un exemplu de izolare a Poloniei in Europa, comenteaza Gazeta Wyborcza. Noua lege propusa de Comisia Europeana reprezinta un raspuns la problemele pe care le au in ultimul timp grupurile bancare europene in domeniul consolidarii. Exemplele nu lipsesc.
Seful bancii centrale italiene, Antonio Fazio, a incercat mai bine de 10 luni sa blocheze preluarea bancii Antonveneta de gigantul olandez ABN Amro. Banca Unicredito Italiano in schimb, nu poate sa convinga corpul de control polonez sa fie de acord cu fuziunea dintre banca Pekao si BPH din Cracovia, preluata de grupul german HVB. In opinia Bruxelles-ului, consolidarea bancilor este indispensabila in Europa.
Ea le va ajuta in rivalizarea cu puternicele banci americane, care se pregatesc deja de cucerirea Batranului Continent. Polonia insa - singura din UE - intentioneaza sa puna bete in roate schimbarilor. Inca de la 8 noiembrie, reprezentantul Ministerului polonez al Finantelor s-a opus proiectului de reforma. Potrivit unor surse diplomatice, guvernul de la Varsovia vrea sa-si mentina pozitia de opozant. Ministrul finantelor, Teresa Lubinska, a dat recent diplomatilor din ambasadele poloneze in statele UE dispozitia sa verifice care state ar sprijini Polonia.
Aceste informatii au ajuns si la diplomatii apropiati secretariatului Consiliului UE. "Ministerul polonez are o idee fixa!", s-a mirat una dintre persoanele cu care a discutat corespondentul "Gazetei", care si-a dorit sa ramana anonima. "Daca un stat este impotriva, se va ajunge la vot", avertizeaza Oliver Drewes, purtatorul de cuvant al comisarului pe probleme ale pietei comune, Charlie McCreevy. Daca Polonia va fi singura care va spune "nu" reformei bancare, la Bruxelles se va consolida opinia privind euroscepticismul noului guvern polonez. In decurs de cateva saptamani, opunandu-se majoritatii formate din celelalte state UE, Polonia a incercat de cateva ori sa blocheze diferite reforme. O impresie deosebit de negativa a lasat la Bruxelles ministrul agriculturii, Krzysztof Jurgiel, care a refuzat negocierile in privinta schimbarilor pe piata zaharului.
Polonia a votat cu "nu" si in cazul reformei principiilor de importare a bananelor. La fel, a fost singura care s-a impotrivit largirii asa numitei protectii de patent SPC pentru medicamentele utilizate in pediatrie. Pozitia neinduplecata a Poloniei in cazul reformei legii bancare UE este inca o veste proasta pentru Alessandro Profumo, seful UniCredito Italiano. Sansele ca gigantul italian sa primeasca in acest an acordul Comisiei poloneze de Control Bancar (din care fac parte, printre altii, reprezentantii ministerului finantelor) pentru a exercita dreptul de vot la BPH sunt din ce in ce mai mici. Consecintele fuziunii bancilor poloneze au fost analizate deja de Comisia Europeana, care a acceptat fara retineri planurile italienilor. Insa controlul polonez inca ezita. Bancile reunite ar detine 20% din piata, iar in cadrul reorganizarii muncii ar putea pierde - potrivit unor aprecieri diferite - de la 2 pina la 6000 de persoane (din cei 25000 de angajati).
Profumo a discutat la Varsovia cu sefii Comisiei de Control. Nici una dintre parti nu a dezvaluit continutul negocierilor. Insa "Gazeta" a aflat din surse neoficiale ca seful UniCredito se intoarce din nou la Milano cu mainile goale. Bruxelles-ul vrea sa elimine tocmai aceasta prelungire la infinit a luarii deciziei corpurilor de control bancar nationale si propune aplicarea prevederii potrivit careia un stat UE poate bloca fuziunile bancare doar tinand cont de "principii de siguranta" - daca, de exemplu, situatia financiara a bancii care realizeaza preluarea este indoielnica. Aceasta este prevederea in baza careia Corpul de Control polonez analizeaza scrupulos de aproape jumatate de an cererea UniCredito. Comisia vrea sa restranga aceasta definitie.
ROMPRES/Traducere si adaptare de Sabra Daici, Gazeta Wyborcza din 29 noiembrie/
Marti, 29 noiembrie 2005 - ora 17:48
Starea economica Uniunii Europene in curs de slabire (Nepszabadsag)
Budapesta, 29 nov /Rompres/ - In ultima perioada, disputele si dezbaterile din Ungaria privind momentul introducerii monedei euro s-au concentrat prea mult pe data exacta a acestui eveniment, ajungandu-se astfel in situatia ca nu se mai poate vedea padurea din cauza copacilor, adica nu se mai stie care este situatia exacta a relatiei dintre Uniunea Europeana si zona euro. Moody's Investors Service a elaborat un raport despre starea Uniunii Europene, in care, printre altele, a ajuns la concluzia ca desfiintarea Uniunii Monetare nu este foarte probabila, dar nici imposibila.
Motivul ar fi ca, drept consecinta a referendumurilor din Franta si din Olanda, prin care a fost respinsa Constitutia UE, se consolideaza si devin mai puternice tarile membre si slabesc institutiile Uniunii Europene, iar disputele privind directia in care ar trebui sa mearga Europa sunt caracterizate de contradictii foarte puternice. Analizand procesele de perspectiva indelungata, cercetatorii de la Moody's au studiat daca UE, in special zona euro, se angajeaza pentru reformele care ar contribui la accelerarea cresterii economice, daca este sau nu capabila sa contribuie la eficienta sa economica, pastrand in acelasi timp reteaua de protectie sociala existenta, care sa mentina unite societatile.
In ultimii ani, eficienta economica a Uniunii Europene a trezit mari deziluzii. In interiorul UE, zona euro si-a incetinit ritmul de dezvoltare din cauza rezultatelor slabe din Franta, Germania si Italia, care, impreuna, reprezinta 75 la suta din PIB-ul total al organizatiei. Solutia se afla in Agenda de la Lisabona, numai ca, potrivit parerii expertilor de la Moody's, pentru punerea in aplicare a prevederilor acesteia, nu exista un impuls politic in cadrul guvernelor statelor membre ale UE. Din cauza absentei initiativelor politice, viitorul reformelor ramane astfel incert.
Studiul considera deosebit de ingrijoratoare trei evolutii. In primul rand, restructurarea Pactului de Stabilitate, care totusi a fost salutata de catre Moody's, deoarece, in locul mentinerii controlului asupra telurilor cifrice pe termen scurt, se deschide posibilitatea analizarii nivelului la care se poate mentine datoria publica. In al doilea rand, piata unica a serviciilor nu se va infiinta atat de repede pe cat ar fi de necesar. In al treilea rand, se intareste patriotismul economic in Italia si in Franta si, intr-o masura mai mica, si in Germania.
Ce se va intampla cu uniunea monetara? Intrebarea pusa de Moody's este logica. Vor fi, oare, statele membre capabile sa realizeze reforme structurale in interesul unei cresteri economice mai pline de avant, cand au de-a face si cu o politica monetara unitara si cu un curs monetar unitar si, in plus, cand exista tensiuni pe termen mai lung in bugetele lor proprii? Intrebarea este indreptatita, avand in vedere ca, pe termen scurt, reforma ar putea sa contribuie tocmai la scaderea ritmului de crestere a economiei. In Italia au aparut dispute aprinse din cauza ca, in prezent, competitivitatea se mai poate mentine sau imbunatati doar prin incercarea de adaptare a cheltuielilor si a salariilor.
Strictetea exagerata a politicii monetare unitare in cateva tari, precum si aparitia deziluziei privind procesele ce au loc in Uniunea Europeana au pus, intr-un fel, sub semnul indoielii mentinerea monedei euro in Italia, dar chiar si in alte state. Acesta este un factor nou, deosebit de important, avand in vedere ca, in urma cu doi ani, ar fi fost de neimaginat aparitia unei astfel de dispute. Consecintele politice, economice si financiare ale dezmembrarii zonei euro par totusi deosebit de grave, de aceea pare imposibila punerea in aplicare unui astfel de scenariu. Cu toate acestea, studiul realizat de Moody's afirma ca desfiintarea uniunii monetare nu este totusi imposibila.
ROMPRES/Traducere si adaptare de Veronica Enescu - Nepszabadsag din 28 noiembrie/
Miercuri, 30 noiembrie 2005 - ora 16:58
Bulgaria si Romania, printre tarile care ofera posibilitatile cele mai bune pentru comerciantii produselor en-detail (Kapital)
Sofia 30 nov /Rompres/ - Bulgaria si Romania sunt printre tarile care ofera posibilitatile cele mai bune pentru investitii in comertul en-detail si in sectorul marfurilor de consum, reiese din raportul publicat in luna octombrie de catre compania PricewaterhouseCoopers (PwC). Raportul desemneaza sapte tari care ofera astfel de pozibilitati: China, India, Turcia, Vietnam, Rusia, Romania si Bulgaria, ultimele trei fiind debutante.
Expertii de la compania PwC sustin ca patrunderea pe o piata sau pe mai multe piete care prezinta un factor de crestere ridicat este un imperativ strategic pentru comerciantii produselor en-detail. In aceasta ancheta au fost incluse 20 dintre tarile care au potentialul cel mai ridicat de dezvoltare din Asia si din Europa Centrala si de Est. S-a constatat ca, in ambele zone, hipermarketurile, magazinele cu discount si magazinele specializate sunt un format predominant in cadrul vanzarilor en-detail. Raportul evidentiaza ca parteneriatul cu firmele locale este cea mai profitabila strategie de patrundere pe pietele prioritare pentru investitori noi sau investitori straini. Obiceiurile de a face cumparaturi se schimba.
Observarea modelelor de consumatori din Bulgaria, care s-a facut prin intermediul unei companii de sondare a pietei, a stabilit ca locurile in care se fac cumparturile, modul de abordare a procesului si modalitatile de plata sunt in schimbare. Consumatorii bulgari devin tot mai pretentiosi si sunt gata sa plateasca mai mult pentru produse mai bune calitativ. Cel mai mare mai mare neajuns pentru Bulgaria il reprezinta faptul ca hipermarketurile se afla in locuri greu accesibile, in timp ce supermarketurile sunt formatele cele mai folosite atat pentru cumparaturi marunte, cat si pentru cumparturi mai importante. Metoda preferata de bulgari este plata cu bani cash, dar totusi a crescut interesul si pentru achitarea produselor cu ajutorul cardurilor de debit.
In general, bulgarii prefera produsele locale, spun cei de la PwC. Marile lanturi de magazine Billa, Metro si Ramstore contin asemenea marci locale. In Romania s-au impus de asemenea formatele moderne de comercializare a produselor. Conform datelor oferite de PwC, in jur de 33% dintre locuitorii Bucurestiului isi fac cumparaturile la hipermarketuri, supermarketuri, magazine cu discount si "cash and carry" (forma de comert cu autoservire pe baza de legitimatie de acces). Numai 10% dintre bucuresteni prefera magazinele traditionale, in timp ce 57% prefera o combinatie intre stilul vechi si stilul nou. Consumatorul modern isi face cumparaturile de obicei cam o data pe saptamana sau chiar mai rar, preferand magazinele mari.
In Romania marcile consacrate si cele locale castiga simultan popularitate si cate un segment din piata. Totusi, sectorul marcilor proprii romanesti se afla inca in faza incipienta. Marci proprii sunt oferite de catre lanturile de magazine si se impun destul rapid in cadrul vanzarilor de produse alimentare. In Romania marci proprii detin Billa, Cora, Carrefour, Metro, XXL si Mega Image. Urmeaza consolidarea.
PwC asteapta ca, odata cu intrarea unor noi participanti, a unor companii straine si a unui lant de comercializare en-detail, sa creasca concurenta din Bulgaria si Romania. Analistii de la PwC se intreba daca piata va putea totusi sa preia aceasta concurenta acerba. In ceea ce priveste Bulgaria, expertii companiei asteapta in urmatorii ani o crestere a lanturilor de magazine straine, precum si cresterea aportului lor in cadrul vanzarilor en-detail. In ultima perioada, numarul magazinelor care vand produse en-detail a crescut simtitor.
Principalul factor care ii stimuleaza pe comercianti sa investeasca in acest sector este potentialul mare de dezvoltare. Alti factori decisivi sunt preturile scazute ale terenurilor si ale cheltuielilor legate de mana de lucru, cresterea veniturilor, schimbarea modului de viata al consumatorilor. In Bulgaria se asteapta ca aderarea la Uniunea Europeana si schimbarile aferente din legislatie sa aiba o influenta pozitiva asupra dezvoltarii economiei si sa stimuleze investitiile straine, mai ales din partea companiilor europene, care se vor dori sa-si extinda activitatea si in Balcani.
In acelasi timp, aderarea la UE va crea in cadrul acestui sector unele dificultati. Aderarea va impune comerciantilor en-detail noi prevederi legislative legate de TVA, apararea intereselor consumatorului, folosirea unei maini de lucru calificate s.a.m.d. PwC avertizeaza ca unele intreprinderi mici sau mijlocii din sectorul marfurilor de consum s-ar putea sa nu supravietuiasca, dupa aderarea la UE, deoarece nu vor putea sa faca fata noilor reglementari. In raport se spune ca unii comercianti din Bulgaria, in incercarea lor de a fi competitivi, sunt gata sa faca un compromis in ceea ce priveste calitatea produselor si a serviciilor oferite, situandu-se astfel undeva mai jos in comparatie cu aceeasi oferta pe care acesti comercianti o au pe celelalte piete din statele europene.
PwC spune ca piata bulgara se va consolida si ii va afecta in primul rand pe comerciantii en-detail. Aderarea la UE va duce la aparitia unei competitii bazate pe cinste si, din aceasta cauza, cei mai multi dintre reprezentantii locali tind sa iasa din asa-zisa piata gri. Expertii scot in evidenta investitiile active sustinute de catre firmele locale, care au ca scop cresterea procentului pe care il detin pe piata si, de asemenea, tendinta de a deveni astfel mai atractive pentru investitorii care vor veni dupa 2007.
ROMPRES/Traducere si adaptare de Isabela Barzoaga - Kapital, din 30 noiembrie/
Vineri, 02 decembrie 2005 - ora 12:09
Perspectivele financiare: o dezbatere cruciala pentru Europa (El Mundo)
Bruxelles, 2 dec /Rompres/ - Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, pledeaza pentru ajungerea la un acord - cu prilejul summitului UE din 15 decembrie - asupra unui buget modern si echitabil care sa raspunda provocarilor viitorului, noteaza ziarul El Mundo. Dupa cum spune zicala engleza, celor care iubesc legile si carnatii nu le-ar placea sa asiste la procesul de fabricatie. As putea adauga la lista - spune autorul - cadrul bugetar plurianual al Uniunii Europene, Perspectivele Financiare. A discuta despre bani nu este placut la vedere: indispozitiile explodeaza. Acuzatiile zboara. Statisticile se dau peste cap pentru a satisface propriile interese.
Totusi, un lucru este cert: actualul punct mort al Perspectivelor Financiare este prejudiciabil pentru toti membrii. Europa are nevoie de un buget care sa fie ambitios si just. Europa are nevoie sa se ajunga la un acord cu prilejul Summitului care va avea loc peste doua saptamani. De ce este important bugetul? La prima vedere, bugetul UE pare la fel de interesant ca si o carte de telefon. Totusi, privirile noastre trebuie sa priveasca dincolo de cifre, pentru a se axa pe avantajele pe care le presupune bugetul.
Bugetul sprijina transformarea tarilor, transformand soselele in autostrazi de mare viteza. Contribuie ca cercetatorii europeni sa fie cei mai buni din lume in dezvoltarea energiei mai curate si mai sigure. Sprijina integrarea comunitatilor locale. Face posibila gestionarea mediului rural. Aprovizioneaza cu medicamente bolnavii de SIDA din regiunile cele mai sarace ale lumii. Cumpara echipamente pentru combaterea delincventei organizate. Permite miilor de studenti sa viziteze si sa studieze in tarile europene.
Cu alte cuvinte, investitiile UE sunt un factor de solidaritate, oportunitati si inovatie. De ce mai multi bani pentru Europa? Pentru ca UE nu poate functiona fara ei. Bugetul aduce mijloacele necesare indeplinirii obiectivelor noastre. Nu facem o apologie a banilor de dragul cheltuirii lor. Ci pentru a fi folositi in agricultura, in infrastructura, in mediul inconjurator: se poate face mai mult si mai bine decat se poate realiza la scara nationala. De ce este nevoie de urgenta? Pentru ca, fara un acord in urmatoarele saptamani, o mare parte din cheltuielile Europei s-ar putea opri; cu exceptia agriculturii. Noile programe ar putea fi puse in pericol. Sunt unii care spun ca ar trebui sa asteptam cateva luni pentru a incerca din nou.
Insa ce se va schimba pana atunci pentru ca acest acord sa se obtina cu mai multa usurinta? In joc se afla ceva mai mult decat banii. Conjunctura nu este favorabila Europei: incredere scazuta, incertitudine globala, punere sub semnul intrebarii a leadership-ului Uniunii Europene. Este nevoie sa demonstram ca Uniunea largita este capabila sa adopte decizii dificile. Un acord ar demonstra ca nu exista contradictie intre extindere si integrare si, fara indoiala, ca una trebuie sa o alimenteze pe cealalta. In schimb, lipsa unui acord ar ridica semne de intrebare despre cum se vor impulsiona viitoarele extinderi, daca nu putem sa cadem de acord despre cum sa o finantam pe aceasta. Totusi, eu nu accept un acord cu orice pret, marturiseste autorul.
Nu accept sa ne folosim de urgenta ca pretext pentru o Europa minimalista, spune el. Liderii europeni au convenit, la recentul Summit de la Hampton Court, ca membrii Comisiei Europene sa puna la punct politici europene in domeniul energiei, cercetarii, educatiei superioare, securitatii si imigratiei. Aceste politici costa bani. Fara acesti bani, marile cuvinte si bunele intentii in favoarea unei mai mari integrari nu vor fi niciodata transpuse in realitate. Pin urmare, este nevoie de un acord in urmatoarele doua saptamani, care sa adapteze ambitiile noastre politice la resursele noastre, este de parere presedintele CE. Care sunt prioritatile? In primul rand, sa facem astfel incat Europa largita sa functioneze.
O Europa in 27 nu poate avansa cu un buget minimalist, sau fara nici un fel de buget. Noile state membre au adus UE un nou suflu de dinamism. Trebuie sa le raspundem sprijinindu-le dezvoltarea. Acesta ar fi un lucru profitabil pentru toate statele membre, nu un rezultat negativ. In al doilea rand, sa promovam cresterea si locurile de munca. Trebuie sa alocam mai multe resurse inovatiei si cercetarii, recomanda demnitarul european. Si trebuie sa ajutam cetatenii sa se adapteze la schimbari, subliniaza Barroso. In al treilea rand, sa punem bazele modernizarii bugetului. O ambitioasa revizuire ramane un element-cheie pentru a debloca acordul, Uniunea Europeana trebuie sa priveasca cu ochi noi toate aspectele privind cheltuielile si veniturile sale.
In al patrulea rand, sa garantam o impartire echitabila a sarcinii. Pana in 2013, aproximativ jumatate din buget va fi destinat investitiilor in noile tari membre. Fiecare trebuie sa-si asume o parte din acestea. Nici un stat nu doreste o extindere la pret scazut. Si, nu in ultimul rand, sa implicam toti actorii in negocieri. Convenirea unui acord intre statele membre nu este suficienta. Acordul final trebuie convenit intre toate partile, Comisie si Parlament European. A inmana Parlamentului "un fait accompli" nu merge si nici nu va functiona vreodata.
Avem prin urmare doua saptamani la dispozitie pentru ca UE largita sa fie capabila sa puna la punct un buget modern si echitabil, care sa corespunda provocarilor viitorului. Imi voi dedica toate fortele - spune Barroso - acestei sarcini. Acelasi lucru trebuie sa-l faca si statele membre, mai ales presedintia semestriala britanica a UE. Procesul nu va fi placut la vedere. Dar, pentru a raspunde expectativelor tuturor europenilor, este primordial sa ajungem la un rezultat corect, conchide presedintele Comisiei Europene.
ROMPRES /Traducere si adaptare de Mihaela Nicolaescu - El Mundo din 2 decembrie/
Vineri, 02 decembrie 2005 - ora 12:05
Romania se reface (Financial Times, Canberra Times-Australasia)
Londra, 2 dec /Rompres/ - Decembrie 2005 marcheaza in Romania 16 ani de la caderea comunismului, iar progresul inregistrat de aceasta tara din 1989, de la abolirea regimului dictatorial al lui Ceausescu, este considerabil: Romania urmeaza sa se integreze in Uniunea Europeana /UE/, economia se dezvolta si, la fel, relatiile sociale si economice cu Australia, relateaza publicatia Canberra Times, preluata de Financial Times.
Revenirea unui guvern democratic in Romania dupa 45 de ani de comunism a ajutat la construirea unei economii de piata si a unei industrii turistice in afirmare. Desi caderea Cortinei de Fier a fost urmata de o perioada de instabilitate economica, Romania a cules in ultimii ani roadele unui bun management economic, in conditiile in care nivelul de trai a crescut si a scazut inflatia.
Schimbarile in privinta sistemului de impozitare de la inceputul acestui an au fost menite sa incurajeze investitiile directe ale investitorilor straini si sa stimuleze economia, iar previziunile pentru o dezvoltare mai mare sunt excelente, dat fiind reformele structurale in desfasurare. Romania este una dintre pietele cele mai mari de desfacere a produselor australiene din Europa Centrala. In Romania, oportunitatile de afaceri si de investitii sunt concentrate in domeniile dezvoltarii infrastructurii, afacerilor agricole, tehnologiei informatiei si biotehnologiei. Trebuie spus si ca exporturile Romaniei in Australia sunt in crestere.
In 2004, schimburile bilaterale dintre Australia si Romania s-au ridicat la 70 de milioane de dolari australieni, exporturile Romaniei fiind evaluate la 39 de milioane, iar importurile la 31 de milioane. Romania, a carei natiune a renascut, este o tara aflata la "intersectia civilizatiilor", avand in vedere ca ea a facut parte din Imperiul Roman, Imperiul Otoman si cel Austro-Ungar. Visul unirii romanilor intr-un singur stat-natiune s-a implinit la 1 decembrie 1918, desi ulterior, impunerea comunismului de tip sovietic la sfarsitul celui de Al Doilea Razboi Mondial a adus cu sine 45 de ani de stagnare si suferinta.
Ambasadoarea Romaniei in Australia, dna Anca Visan, inca traieste intens momentele caderii Cortinei de Fier. "A fost una dintre marile bucurii ale vietii mele atunci cat am vazut cat de incredibil de fericiti erau oamenii care sarbatoreau pe strazi dupa revolutie", a declarat ea. Indiferent de agenda lor interna, guvernele aflate la conducerea Romaniei, se apreciaza in Canberra Times, s-au concentrat intens pe restabilirea pozitiei Romanei in Europa. Anul trecut, a fost aprobata acceptarea Romaniei ca membra a Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord /NATO/. In momentul de fata, aderarea Romaniei la structurile UE este un scop politic major pentru guvernul Romaniei.
In cadrul summitului UE din 2002 de la Copenhaga, a fost facuta invitatia de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE, in conditiile in care acestea adoptasera unele reforme politice si economice. Un raport deosebit de important al UE din 2004 a descris pentru prima data Romania drept "economie de piata functionala", iar dupa semnarea tratatului de aderare in luna aprilie a acestui an, Romania asteapta statutul de membru cu drepturi depline al UE in 2007. Trebuie spus si ca Romania indeplineste doi ani de cand este membru nepermanent al Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite, Romania detinand presedintia Consiliului in iulie 2004 si in octombrie 2005.
Obiectivele externe ale Romaniei includ colaborarea cu NATO si cu partenerii europeni in vederea integrarii in UE si a combaterii terorismului, a dezvoltarii relatiilor bilaterale si a promovarii relatiilor diplomatice. Australia si Romania se bucura de excelente relatii bazate pe legaturi sociale si comerciale. In 2001, numarul romanilor rezidenti in Australia era de 12.826, majoritatea traind in Sydney si Melbourne. Dialogul politic romano-australian a evoluat in mod continuu, cele doua state avand pozitii similare in privinta majoritatii subiectelor internationale.
ROMPRES /Traducere si adaptare de Ana-Raluca Alecu din Financial Times/ Canberra Times din 2 decembrie/
Alte articole din aceeasi categorie
Articolul apare in urmatoarele categorii:
Produse recomandate