Saptamana economica externa 21-25 noiembrie 2005
Luni, 21 noiembrie 2005 - ora 12:25
TULBURARI IMINENTE IN NORVEGIA BOGATA IN PETROL (THE NEW YORK TIMES)
Nici un zgaraie-nor stralucitor si nici valuri de muncitori imigranti. Sfidand asteptarile, Oslo, capitala Norvegiei bogate in petrol, nu indica in nici un fel noua prosperitate asigurata de resursele sale de petrol. Iar, potrivit multor economisti, aceasta este vestea buna. Lipsa de opulenta la vedere, spun ei, este un indiciu clar ca Norvegia, prin aplicarea unor foarte abile masuri macroeconomice, a evitat problemele care s-au abatut asupra majoritatii celorlaltor tari ale lumii, care au dat de petrol pe teritoriul lor. Modelul norvegian este unul pe care tari precum Rusia, plina de bani proveniti din petrolul autohton, fac orice pentru a-l urma, comenteaza cotidianul american The New York Times, in editia sa din 19 noiembrie.
Sistemul include asa-numitul Fond Petroleum pentru venitul obtinut de guvern din resursele de petrol, o reglementare fiscala ce stipuleaza cat anume din banii respectivi pot fi cheltuiti si totodata o buna masura a educatiei opiniei publice si a dezbaterilor, in care politicienii si economistii sustin fiecare cu argumentele lor ca Norvegia ar trebui sa evite sa cheltuiasca prea mult din banii publici.
Insa pe masura ce pretul la baril creste si odata cu el sumele incasate de trezoreria norvegiana, presiunile care intra in joc ameninta echilibrul acestui model de manual. Tot mai mult, norvegienii cer ca banii obtinuti din comercializarea resurselor nationale de titei sa fie cheltuiti tot mai liber, daca nu neaparat pe construirea unor zgaraie-nori, cel putin pentru a plati pentru o mai buna infrastructura si pe servicii pe care oamenii le asteapta, stiind ca traiesc intr-una dintre cele mai bogate tari ale lumii. "Pentru mine, este ciudat ca o tara atat de bogata precum Norvegia are drumuri mai proaste decat Suedia", spune Siv Jensen, liderul parlamentar al Fremskrittspartiet, partid populist care a obtinut un procent mare la recentele alegeri generale. "Totodata, mai sunt cateva probleme ramase nerezolvate in materie de ingrijire medicala si asistenta sociala si pe care multe alte tari europene au reusit sa le rezolve - tari care nu castiga din resursele de titei ca noi", mai citeaza cotidianul new-yorkez.
In 1969, Norvegia avea sa descopere titei in adancurile Marii Nordului, iar in prezent este cel mai mare producator de petrol din Europa Occidentala si cel de-al treilea mare exportator de petrol din lume dupa Arabia Saudita si Rusia. In primele sase luni ale acestui an, productia zilnica de titei a fost estimata la 2,95 milioane de barili, in comparatie cu productia Arabiei Saudite, de 10,9 milioane de barili, a Rusiei de 9,3 milioane si a Marii Britanii de 2,1 milioane de barili. In primii ani ca natiune petroliera a lumii, s-a inteles in cercurile politice norvegiene ca noile resurse descoperite prezinta riscuri, dar ofera si oportunitati.
Chiar unii dintre fondatorii Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC), Juan Pablo Perez Alfonso, ministrul venezuelan al energiei, a numit petrolul "excrementul diavolului. Aduce numai probleme". "Priviti la aceasta nebunie", spunea acesta in 1975. "Risipa, coruptie, consum, servicii publice destramate. Si datoria, datoria pe care o vom avea ani de zile de acum". Economistii au botezat aceasta situatie cu sintagma "blestemul resursei", realitatea potrivit careia tarile mai bogate in resurse naturale au performante mai slabe decat cele care au putine resurse naturale proprii. Venezuela si Nigeria se numara printre tarile in care venitul per capita a scazut desi veniturile din petrol au crescut.
In unele cazuri, coruptia este principala cauza a acestui paradox. In Angola, de pilda, potrivit unor studii ale Human Rights Watch si Global Witness, in perioada 1997-2002 guvernul a fost escrocat cu o suma de peste 4 miliarde de dolari. Adesea, simptomele sunt graduale - inflatie si o tot mai mare dependenta de sectorul petrolier in detrimentul celorlalte ramuri industriale - si aceasta din cauza asa-numitului fenomen economic "boala olandeza". Dupa ce Olanda a inceput sa extraga gaz natural din Marea Nordului, in anii `60, valul noilor imbogatiti a dus la cresterea valorii producatorilor olandezi, ceea ce implicit a dus la o crestere a preturilor la bunurile produse in Olanda.
Electronicele autohtone, uneltele, automobilele si industria produselor chimice au cunoscut un declin rapid. Economistii s-au temut ca un fenomen similar are loc acum in tari precum Canada si Azerbaidjan. "Unii se tem ca pe termen lung, veniturile guvernamentale obtinute din petrol vor fi foarte mari", apreciaza Eivind Reiten, director-executiv al companiei Norsk Hydro si fost ministru norvegian al energiei si petrolului. "Daca mecanismul nu este repus la loc pentru a separa acesti bani de bugetul regulat, va fi practic imposibil de gestionat economia norvegiana", citeaza cotidianul american.
Iar sistemul de care fostul oficial norvegian vorbeste a primit multe laude internationale. "Prosperitatea multor tari provenita din petrol a fost folosita pentru a finanta averile colosale ale unora sau pentru 'painea si circul' celor multi", se spune intr-un recent raport realizat de Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD). "Norvegia a evitat ambele capcane." Sistemul norvegian "stabileste un model puternic de politici 'luminate' ce poate fi urmat si de alte tari bogate in resurse naturale", mai noteaza OECD, chiar daca numerosi economisti sunt de acord ca exista unele elemente ce ar putea fi cu greu copiate, cum ar fi absenta prin traditie a coruptiei serioase in Norvegia sau traditia politicii bazate pe consens.
Cea mai vizibila parte a sistemului norvegian este Fondul Petroleum. Din 1996, veniturile obtine din petrol au fost plasate de guvernul norvegian in acest fond, pentru a apara economia nationala de suprainvestitii, toti banii fiind plasati in afara tarii, explica Jarle Bergo, adjunctul guvernatorului Bancii Centrale Norvegiene si cel care gestioneaza Fondul mentionat. De la crearea sa, rezervele fondului au devenit uluitoare: potrivit estimarilor, au depasit de curand 1,28 mii de miliarde de coroane (moneda norvegiana), echivalentul a 190 de miliarde de dolari. "Multe tari au venituri din comercializarea propriilor resurse naturale, venituri care le-au devastat insa economiile", a remarcat si premierul norvegian Jens Stoltenberg. "Obiectivul nostru este sa continuam sa gestionam aceste venituri astfel incat sa pastram forta economiei norvegiene". Cuvintele premierului au greutate si nu doar pentru ca Norvegia este astazi cea de-a doua tara europeana ca nivel de prosperitate, dupa Luxembourg, cu un PIB per capita in 2004 de 40.000 de dolari.
Si mai important, sectoarele economice care nu exporta petrol raman robuste in Norvegia, cu o crestere estimata de 4 procente pentru anul in curs. Pentru a-si proteja economia de amenintarile ridicate atat de "blestemul resurselor" si "boala olandeza", autoritatile norvegiene au inceput sa foloseasca petrolul pentru a mai achita din datoria externa a tarii. Pana in 1995, bilanturile Norvegiei s-au echilibrat si au ramas asa. Sistemul s-a perfectionat in timp. In 2001, guvernul de atunci, condus tot de Soltenberg, a instituit o asa-numita lege fiscala, potrivit careia cheltuielile publice nu trebuie sa depaseasca media veniturilor varsate in fond, calculata sa fie de 4 la suta. Dar nemultumirea este tot mai mare printre norvegieni, desi asistenta sociala este una dintre cele mai generoase din lume. Iar cel mai vizibil semnal s-a vazut la alegerile generale din 12 septembrie, cand partidul populist Fremskrittspartiet, singurul partid care contesta deschis legislatia privind gestionarea banilor proveniti din petrol, a obtinut 22,1 la suta din voturile exprimate.
ROMPRES / Traducere si adaptare de Mimi Noel - The New York Times din 19 noiembrie/
Marti, 22 noiembrie 2005 - ora 17:42
Transnistria si-a creat propria Monetarie (Utro)
Moscova, 22 nov /Rompres/ - Conducerea autoproclamatei Republici Transnistrene Moldovenesti /RTM/ a decis sa demareze crearea propriei Monetarii dupa ce, in timpul unei operatiuni comune, vamesii moldoveni si ucraineni au "arestat" pe teritoriul regiunii Lvov din Ucraina un transport de monede transnistrene in valoare totala de 117.000 de dolari. Banii fusesera fabricati la o monetarie din Polonia, la comanda Bancii Centrale a Transnistriei. Moneda transnistreana nu este inregistrata in Registrul financiar international, iar Banca Nationala a Republicii Moldova, cea imputernicita sa comande productia de bani pentru statul moldovean, nu isi daduse acordul pentru fabricarea de monede pentru Transnistria, noteaza cotidianul rus Utro.
Oficialii de la Chisinau detineau de multa vreme informatii cu privire la faptul ca republica separatista Transnistria isi fabrica moneda in Polonia. Inca in octombrie 2001, presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, se adresase liderului de atunci al Poloniei, Aleksandr Kwasiewski, solicitandu-i informatii oficiale in acest sens, insa un raspuns concret nu a venit nici pana in ziua de azi. Cu toate acestea, insesi autoritatile transnistrene nu au ascuns niciodata faptul ca Tiraspolul fabrica bani in Polonia.
Din aceasta tara monedele ajung in Ucraina pe la granita de vest, iar de acolo - in Transnistria. Ulterior, ambasada Poloniei in Republica Moldova a confirmat ca transportul de monede confiscate pe teritoriul Ucrainei fusesera fabricate pentru autoproclamata RTM pe teritoriul Poloniei, de catre societatea pe actiuni "Monetaria de stat de la Varsovia". Insa, dupa cum se sublinia in comunicatul emis de ambasada Poloniei la Chisinau, "in pofida denumirii sale, aceasta este o companie bursiera, si nu o institutie de stat". Totusi, dupa cum afirma expertii, potrivit regulilor internationale, fabricarea de monede si bani pentru state se realizeaza pe baza unui acord la nivel de stat, semnat intre producator si Banca Centrala a tarii respective.
Tinand cont de aceasta situatie, Transnistria a decis sa nu-si precupeteasca eforturile si sa-si deschida propria Monetarie. Pentru punerea in aplicare a acestei idei a fost nevoie de patru ani de zile, noteaza cotidianul rus. Astfel, in data de 18 noiembrie, la Tiraspol a avut loc lansarea oficiala a propriei productii monetare a autoproclamatei RTM. La ceremonie au luat parte "presedintele" RTM, Igor Smirnov, "presedintele Consiliului Suprem", Grigori Maracuta, si alte oficialitati ale regiunii separatiste.
In acest context, Igor Smirnov nu a ezitat sa le aminteasca jurnalistilor cum, cu un an in urma, "domnul-comunist Voronin a furat moneda noastra transnistreana", referindu-se la retinerea de catre serviciile speciale ale Republicii Moldova a unei incarcaturi de monede trasnistrene care se fabricasera in afara teritoriului autoproclamatei RTM. De asemenea, liderul regiunii separatiste a declarat ca "deschiderea in Transnistria a propriei productii monetare reprezinta inca o veriga la independenta statului nostru, o contributie la securitatea lui".
Smirnov le-a multumit tuturor celor care au contribuit la lansarea productiei monetare a "statului transnistrean" si, in primul rand, "conducerii Bancii Republicane Transnistrene". Pentru o buna functionare a Monetariei, Banca Republicana Transnistreana /BRT/ a creat o serioasa baza tehnico-materiala, a achizitionat aparatura necesara, insusind tehnologiile de fabricare a monedei. In timpul procesului de creare a Monetariei, specialisti transnistreni din Departamentul pentru relatii externe si sociale din cadrul BRT au fost asistati de renumiti experti din diverse tari ale lumii, subliniaza publicatia rusa.
Potrivit mass-media transnistrene, Monetaria va fabrica moneda divizionara de schimb, fiind puse in aplicare toate stadiile de fabricare a monedelor. Un ciclu complet de fabricare a monedelor de schimb va include: decuparea rondelelor de moneda din straifuri de tabla laminate initial la grosimea necesara, prelucrarea lor termica si galvanica, stamparea si ambalarea lor. Implementand aceste procese de fabricatie in Transnistria, BRT a depasit multe Monetarii din lume, care in activitatea lor se limiteaza doar la stadiile finale de fabricare a productiei finite - la stampare si ambalare, sublinia presa transnistreana.
In conditiile nevoii din ce in ce mai mari a economiei transnistrene de mijloace financiare suplimentare - monede de schimb - existenta propriei productii monetare va asigura securitatea economica si financiara a republicii /separatiste/, considera Utro. In autoproclamata RTM, productia de bancnote fusese pusa la punct inca din anul 2000. Astazi, cand in Transnistria exista ambele cicluri de fabricare a banilor, auroproclamata RTM va putea sa-si asigure in totalitate cererea de bani lichizi. In final, cotidianul Utro precizeaza ca autoritatile de la Chisinau nu recunosc banii transnistreni.
ROMPRES/Traducere si adaptare de Adriana Matcovschi - Utro din 22 noiembrie/
Miercuri, 23 noiembrie 2005 - ora 11:01
Operatiunile de incarcare si descarcare manuala, restranse prin dispozitie guvernamentala (Dnevnik)
Sofia, 23 nov /Rompres/ - Un proiect de lege care are ca obiectiv crearea unor conditii de lucru care sa nu prezinte un factor de risc pentru sanatatea umana, in cazul incarcarii-descarcarii manuale a marfurilor, a fost supus atentiei Parlamnetului bulgar. Potrivit documentului, operatiunile de incarcare - descarcare se vor face mecanizat sau automatizat, iar ridicarea si mutarea obiectelor se va efectua manual numai in cazul in care este impozibila folosirea unei modalitati tehnice.
Angajatorul este obligat insa sa reduca la minimum munca manuala. Textul proiectului de lege fost adus la cunostinta anagajatorilor si a organizatiilor de sindicat pentru dezbateri si corectruri suplimentare. Masurile fac parte din regulile europene de securitate si protejare a sanatatii la serviciu, care au inceput sa fie introduse treptat in Bulgaria. Dispozitia se va aplica in cadrul tuturor tipurilor de intrepinderi si la toate locurile de munca, inclusiv in cazul persoanelor care se ocupa cu activitati agricole, de exemplu comerciantii de produse agricole, meseriasii, liber profesionistii. Responsabilitatea pentru punerea in practica a acestei dispozitii o va avea angajatorul.
El este obligat sa-i informeze pe muncitori despre toate posibilele riscuri, de masurile de prevenire si control pe care le-a adoptat si sa organizeze un instructaj. Toate instructiunile date muncitorilor trebuie sa fie facute intr-un limbaj accesibil si sa fie puse la un loc vizibil in apropierea zonei de lucru. Propietarului i se cere sa organizeze munca astfel incat solicitarea fizica sa fie alternata cu perioade de pauza. Muncitorii primesc haine de protectie gratis precum si efective de protectie personale, aferente activitati pe care o depun.
Dispozitia guvernamentala enumera si cerintele speciale la care trebuie sa raspunda personale care se ocupa cu activitati de incarcare-descarcare, intre care interzicerea folosirii alcoolului si a materialelor inflamabile in zona respectiva. Muncitorii trebuie sa fie apti din punct de vedere fizic pentru munca pe care o depun si, daca resimt probleme de sanatate, sa fie trimisi la doctor pentru consultatie. Locurile de munca trebuie sa fie proiectate, dotate, intretinute, controlate, astfel incat sa nu ameninte sanatatea si securitatea personalului. In anexa dispozitiei sunt enumerate cerintele specifice pentru stelaje, rampe, podurile de tranzit, masinile de transport, buncaree si silozuri. S-au introdus si prevederi suplimentare care fac referire la tipul de incarcatura, de exemplu material lemnos, materiale lichide, inflamabile, containere etc. Angajatorul este persoana care alege modalitatea de munca, echiparea.
El dispune modul in care sa fie aranjate marfurile si raspunde de pastrarea distantei necesare dintre ele, folosirea semnalizarilor s.a.m.d. Dispozitia guvernamentala mai stipuleaza si ca marfurile se aseaza in asa fel incat sa reziste la transportarea lor dintr-un loc intr-altul, descarcarea si depozitarea sa nu incurce ventilatia, sa nu obstructioneze accesul la instalatiile electrice si sa nu blocheze accesul persoanelor si al utilajelor s.a.m.d. Circulatia in zona de lucru se realizeaza conform unei scheme si unor reguli, aprobate de catre angajator. Accesul in zona respectiva este marcat prin diferite inscriptionari si semnale luminoase. In cazul in care se transporta animale vii, aceasta dispozitie il obliga pe transportator sa adopte masuri speciale ca animalele sa nu se raneasca. O alta cerinta este si faptul ca trebuie sa se realizeze un control veterinar serios, astfel incat animalele transportate sa nu fie purtatoare de virusi. Intr-un text special se cere in mod expres ca locurile in care au stationat animalele sa fie dezinfectate.
ROMPRES/Traducere si adaptare de Isabela Barzoaga - Dnevnik din 22 noiembrie/
Joi, 24 noiembrie 2005 - ora 13:17
Ungaria sfideaza Bruxelles-ul (El Pais)
Budapesta, 24 nov /Rompres/ - Premierul ungar, Ferenc Gyurcsany, refuza sa accepte imediat disciplina bugetara a Uniunii Europene, noteaza ziarul El Pais. Comisia Europeana a fost sfidata pe fata de Ungaria, una din tarile recent aderate odata cu extinderea Uniunii Europene. Guvernul socialistului Ferenc Gyurcsany refuza hotarat sa accepte imediat disciplina bugetara pe care Bruxelles-ul doreste sa o impuna Ungariei. Budapesta s-a delimitat deja de doi ani de multiplele angajamente de control si va continua sa o faca, cel putin pana in 2008. "Europa nu trebuie sa fie doar cifre", este de parere Ferenc Gyurcsany. "UE suntem cei 25, nu doar Bruxelles-ul".
La Bruxelles s-a insinuat posibilitatea aplicarii de sanctiuni, prin diminuarea indispensabilelor fonduri structurale, insa ungurii sunt de parere ca nu exista nici baza juridica nici acord politic pentru impunerea acestora. Ungaria a devenit o bataie de cap pentru comisarul european pentru politica monetara, spaniolul Joaquin Almunia, gardian al politicilor de control al deficitului. Saptamana trecuta Almunia a subliniat ca situatia financiara a Ungariei este "foarte ingrijoratoare".
Cu un deficit prevazut pentru anul acesta de 6,1 la suta, Ungaria nu este depasita in privinta cifrelor rosii decat de Grecia. Insa in timp ce Atena s-a supus disciplinei solicitate de Bruxelles, Budapesta raspunde ca prioritatile nationale nu indeamna acum la infranare. Ungurii cheltuiesc ca si cum lumea s-ar termina maine: investitii in autostrazi, crearea unui cont de plata extra, planuri de reduceri ale impozitelor pe o perioada de cinci ani, achizitionare de avioane de lupta... Ferenc Gyurcsany, in varsta de 45 de ani si ales premier in septembrie 2004, este combativ. In relatia UE-Ungaria ambele parti sunt inca in proces de adaptare si tatonare.
"Invatam cum sa ne aparam interesele", spune premierul, care avertizeaza asupra riscului ca Bruxelles-ul "sa prejudicieze tarile care au apartinut fostului bloc sovietic si care nu sunt suficient de curajoase pentru a-si apara interesele". Premierul Ferenc Gyurcsany se apara spunand ca actioneaza cum trebuie in fata unor masuri ale Bruxelles-ului pe care le califica drept excesive, pentru ca "Ungaria este flamanda de justitie sociala si modernizare". Expectativele si necesitatile nationale au intaietate in fata cifrelor pe care le impun eurocratii si tinta lor de 3 la suta din deficit. "Europa nu trebuie sa fie doar cifre, ci fapte. Ungaria a obtinut trei succese importante: stabilitate, justitie, modernitate...", a spus el.
Consecintele macroeconomice: un deficit nestavilit, care de la 5,4 la suta din PIB in 2004, va ajunge la 6,1 la suta anul acesta /in pofida angajamentului de a-l stabiliza la 3,6 la suta si va urca la 6,7 la suta in 2006 /guvernul promite 4,7 la suta/ si va friza cifra de 7 la suta in 2007, potrivit Comisiei. Celor care il critica pentru aceasta risipa, Gyurcsany le raspunde: "Ar trebui sa va uitati mai mult la economie si mai putin la deficit".
Economia merge bine, cu o crestere care depaseste cu 2,5-3 la suta media europeana, o inflatie in repliere de pana la 3,6 la suta, o rata a somajului care anul trecut a fost de 6,1 la suta, chiar daca anul acesta va urca la 7 la suta; si o putere de cumparare care va creste in termeni reali in jur de 4 la suta. Il dor pe premierul ungar mai ales criticile lansate la adresa investitiilor in constructia de autostrazi: "Toata lumea ne spune ca trebuie sa construim retele europene de drumuri pentru a spori competitivitatea. Ceea ce facem. Pe de alta parte, pentru noi o suta de kilometri de autostrada inseamna 1 la suta din PIB, in timp ce pentru Spania reprezinta, de exemplu, 0,1 la suta".
Deosebit de acerbe sunt criticile venite din partea guvernatorului Bancii Nationale a Ungariei, Zsigmond Jarai, care in diferite ocazii a calificat politica economica a tarii drept "cancer" si "haos" iar luna trecuta a definit economia ungara ca "cea mai vulnerabila din lume". Ferenc Gyurcsany a replicat "muscandu-si limba": "Cer intregii lumi sa ajute tara, nu sa-i desfiinteze reputatia". Ministrul de finante Janos Veres, a tinut sa remarce ca guvernatorul Jarai a ocupat acelasi post si pe vremea executivul conservator al lui Viktor Orban si ca "opiniile sale au un continut politic: nu sunt independente".
In mai anul viitor vor avea loc alegeri si in functie de acestea se va inregistra o cotitura in activitatea Ungariei, inclusiv in planurile de infranare a cheltuielilor ascunse acum electoratului. "Toti expertii sunt de acord ca trebuie sa existe schimbari din ratiuni politice, insa inaintea alegerilor nimeni nu se incumeta la asa ceva", a marturisit Veres. Ferenc Gyurcsany asigura ca tara este pregatita sa stranga cureaua peste doi sau trei ani in vederea reducerii deficitului la pragul de 3 la suta in 2008, necesar pentru aderarea la euro in 2010.
Este insa un obiectiv greu de atins. Pe de alta parte, Bruxelles-ul este de parere ca sfidarea ungara ar putea determina impunerea de sanctiuni, precum limitarea sau chiar privarea de fonduri structurale. "Sunt speculatii lipsite de temei", a replicat seful guvernului ungar. "Nu cred ca exista vreo putere politica in Europa care sa doreasca aplicarea acestei optiuni. Ungaria nu merita asa ceva", a subliniat Ferenc Gyurcsany. Cum Germania si Franta, doi uriasi din punct de vedere economic si al populatiei, nu indeplinesc nici ei obligatiile bugetare si nu au fost sanctionate pentru aceste abateri, Gyurcsany avertizeaza: "Ceea ce dorim este sa existe dreptate si sa fie judecati toti cu aceeasi masura".
ROMPRES /Traducere si adaptare de Mihaela Nicolaescu - El Pais din 24 noiembrie/
Joi, 24 noiembrie 2005 - ora 10:11
Cum economisesc polonezii? (Gazeta Wyborcza)
Varsovia, 24 nov /Rompres/ - Cel mai mult economisec polonezii din sudul si din estul tarii. Liderul absolut este insa voievodatul Mazowieckie. Locuitorii din Nord-Vestul Poloniei economisesc mai putin. Nu din cauza veniturilor, ci a diferentelor culturale, explica sociologii. Doar 4% din polonezi ar putea sa-si permita un concediu fara plata de un an fara sa aiba necazuri financiare serioase, iar de 2-3 luni doar 12%.
Majoritatea polonezilor nu au nici un fel de economii. La aceste concluzii a ajuns firma de analiza Acxion, care a verificat de doua ori, in iunie si octombrie, inclinatiile polonezilor spre a face economii. De fiecare data a analizat 24 000 de subiecti. Se dovedeste ca inclinatia spre economisirea banilor creste odata cu varsta. Conform statisticii, economul are 30-50 de ani, studii medii sau superioare, familie si venituri peste medie. Are si o casa sau o locuinta si cel putin o masina. Pentru articolele de baza cheltuieste saptamanal 150-250 de zloti (37,3-62,5 euro). Aproape 40% au acasa computer.
Din cercetari rezulta ca cei mai multi economi locuiesc in voievodatul Mazowieckie, dar nici partile de sud si de est ale Poloniei nu stau rau. Pe urmatoarele locuri vin locuitorii voievodatelor Malopolskie, Podkarpackie, Lubelskie si Podlaskie. Acelasi lucru este afirmat si de Robert Moren, purtatorul de cuvant al bancii Pekao SA: "Economisesc in principal locuitorii marilor orase si ai regiunilor bine dezvoltate. Cei mai multi sunt in voievodatul Mazowieckie". Si in opinia purtatorului de cuvant al bancii PKO BP, Marek Klucinski, voievodatul Mazowieckie conduce din punctul de vedere al valorii depozitelor depuse. Cum apar aceste diferente? "In vestul si nordul tarii exista mai multe persoane care desfasoara activitate economica, iar ele prefera sa investeasca, nu sa plaseze economiile in banci", comenteaza dr.
Krzysztof Podemski de la Institutul de Sociologie al Universitatii "Adam Mickiewicz" din Poznan. 60% din subiectii anchetati de Acxiom afirma ca nu au nici un fel de economii. Nivelul scazut al economiilor inseamna ca in Polonia avem venituri reduse, ceea ce nu reprezinta o mare descoperire. Traim in civilizatia consumului. Reclama agresiva si atotcuprinzatoare ne indeamna sa cumparam chiar si cu pretul creditului, nicidecum sa economisim - spune Podemski. Dar adauga: Trebuie sa ne amintim totusi ca orice cercetare privind veniturile, economiile si situatia detinerii de posesiuni este afectata de "greseala nesinceritatii". Oamenii se tem sa spuna adevarul, gandindu-se la hoti sau la oficiul de taxe - spune el.
Din cercetari rezulta ca daca 40% din persoane declara ca au ceva pus deoparte, abia o treime din ele (12%) utilizeaza instrumentele financiare legate de economii - deschid depozite la termen, cumpara actiuni, obligatii sau unitati ale fondurilor de investitii. Ce cred bancile despre acest lucru? In situatia dobanzilor scazute la depozitele la termen, le propunem clientilor alte instrumente financiare, mult mai rafinate, care desi putin riscante, aduc mai mult venit - explica Robert Moren.
El subliniaza totusi ca, si in acest caz, se observa diferente regionale: de aceasta forma de inmultire a banilor beneficiaza mai des locuitorii marilor orase, in special din vestul Poloniei. Locuitorii din est sunt traditionalisti si prefera sa economiseasca tinand banii pur si simplu in cont sau sub forma de valuta straina. Exista inca o diferentiere regionala, observata de Moren. Polonezii din est prefera sa transforme zlotii in dolari, chiar daca valuta aceasta este in scadere. In opinia purtatorului de cuvant al bancii Pekao SA, explicatia este faptul ca multi locuitori din aceasta parte a tarii pleaca sa lucreze in America. Vestul, in schimb, prefera zlotii, iar in regiunile de la granita cu Germania creste valoarea depozitelor in euro.
Estul si Sudul economisesc in dolari, chiar daca acest lucru nu este rational, fiindca acolo domneste mitul dolarului, ca singura valuta adevarata si sigura. Exact asa cum era vazut candva zlotul - explica sociologul Krzysztof Podemski. Acest lucru rezulta din traditia emigrarii pentru paine de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX. Credinta in dolar este intarita si de relatiile apropiate cu tarile vecine din fosta URSS, unde valuta americana este considerata pana astazi un etalon al valorii. Acxiom Polska este parte a corporatiei Acxiom prezenta la bursa NASDAQ, specializata in strangerea si administrarea informatiilor despre consumatori. Acxiom Polska functioneaza pe piata din 1998. In baza sa de date exista informatii despre aproape 2 milioane de gospodarii poloneze.
ROMPRES/Traducere si adaptare de Sabra Daici, Gazeta Wyborcza din 21 noiembrie/
Vineri, 25 noiembrie 2005 - ora 13:37
Angela Merkel doreste sprijinul lui Tony Blair pentru reformarea economica a Europei (The Independent)
Londra, 25 nov /Rompres/ - Noul cancelar german, Angela Merkel, a pus relatia cu Marea Britanie pe picior de egalitate cu traditionala axa pe care Germania o forma cu Franta. Rupand o traditie de 40 de ani, Angela Merkel a declarat in cadrul conferintei de presa sustinute dupa doua ore de discutii cu premierul britanic Tony Blair, in Downing Street, ca "noul guvern german este extrem de interesat de relatii bune si amicale cu Franta, dar nu doar cu ea, ci in mod egal si cu Marea Britanie", citeaza cotidianul britanic The Independent, din 25 noiembrie. De asemenea, Merkel a sugerat ca Germania va sprijini demersul Marii Britanii (care detine in prezent presedintia semestriala a UE) de a asigura reformarea economica a Europei, reforma careia i se opune acerb Franta.
"Fara forta economica, Europa nu va putea sa-si mentina modelul social si de aceea reformele sunt de cea mai mare importanta." Remarcile noului cancelar, facute la doua zile de la investirea in functie, ar putea relansa sperantele Marii Britanii legate de incheierea unui parteneriat tripartit intre Paris-Londra-Berlin, care sa stabileasca agenda unei Uniuni Europene cu adevarat cu puternice. Cancelarul german a abordat diplomatic chestiunea bugetului UE, spunand ca doreste un acord acceptabil pentru toate partile, in cadrul summitului crucial al liderilor UE, ce va avea loc la Bruxelles, luna viitoare, cand premierul Blair va fi tinta unei enorme presiuni de a renunta la rabatul de 3 miliarde de lire sterline de care beneficiaza anual tara sa in ceea ce priveste contributia financiara britanica la bugetul UE.
Cancelarul german a mai spus ca nici o tara nu ar trebui fortata sa accepte un compromis impotriva vointei ei, adaugand ca "nu totdeauna te poti astepta ca una din parti sa fie complet de acord." Desi au fost discutate finantarea UE si negocierile, stagnate acum, privind schimburile comerciale ale Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), Downing Street a comunicat ca intalnirea celor doi inalti demnitari a fost mai degraba o sesiune preliminara de tatonare si cunoastere reciproca decat o negociere detaliata propriu-zisa. Despre bugetul UE, premierul Blair a spus ca, "in mod evident, va fi dificil si dur, dar ca va face tot ce-i sta in putinta pentru a incerca incheierea unui acord. De altfel, noul premier polonez, Kazimierz Marcinkiewicz, i-a spus premierului Blair, in cadrul unei intalniri la Londra, ca cele zece tari intrate in UE in 2004 isi doresc cu ardoare sa se ajunga la un acord in privinta bugetului UE.
Tot el a dezvaluit ca a redactat o scrisoare comuna in care se cerea rezolvarea urgenta a disputei bugetare si a adaugat ca i-a spus omologului sau britanic ca este nevoie de "solidaritate" pentru a depasi "egoismul". Stefan Meller, ministrul polonez de externe, a atras atentia ca un nou esec in privinta viitorului buget al UE ar provoca o reactie dezastruoasa in Europa de Est si a sugerat ca Marea Britanie ar putea pierde sprijinul aliatilor sai traditionali din aceasta regiune. Un esec la Bruxelles, in decembrie, ar fi "o problema extrem de serioasa", adaugand ca acest lucru ar avea un impact profund asupra opiniei publice si atitudinilor fata de UE. Joaquin Almunia, comisarul pentru probleme economice si monetare al UE, a sporit presiunea asupra Marii Britanii pentru a-si schimba pozitia in privinta bugetului.
In opinia sa, un esec luna viitoare ar pune in pericol procesul bugetar, fapt ce ar afecta direct noile state membre. Tot el crede ca Franta si alte state membre au cedat, fiind de acord cu reducerea subventiilor de care beneficiaza in baza Politicii Agricole Comune (PAC), si pe care Marea Britanie vrea sa le reduca si mai mult, daca UE doreste ca ea sa renunte la controversatul rabat. "Daca si alte elemente se misca si rabatul britanic ar trebui", a mai spus comisarul european. "Trebuie sa asiguram situatia in Marea Britanie din punct de vedere financiar, iar rabatul trebuie revizuit". In opinia sa, un esec la Bruxelles ar pute amana planificata extindere din 2007, cand sunt programate sa adere Romania si Bulgaria, dar si negocierile cu Turcia si Croatia. "Toata lumea are nevoie de un compromis si cu totii trebuie sa mergem mai departe", a continuat Joaquin Almunia.
ROMPRES / Traducere si adaptare de Mimi Noel - The Independent din 25 noiembrie/
Vineri, 25 noiembrie 2005 - ora 11:14
Economia va obliga Rusia sa lupte pentru imigranti (RIA Novosti)
Moscova, 24 noiembrie /Rompres/ - Raspunsul la intrebarea "va putea, oare, Federatia Rusa sa valorifice in viitor imensele teritorii ale Siberiei si Extremului Orient fara participarea imigrantilor" nu mai starneste dubii: nu, nu va putea. Pana si un pronostic optimist precum este cel realizat de Organizatia Natiunilor Unite /ONU/ estimeaza ca, in jurul anului 2025 populatia Rusiei va scadea la 138 de milioane. Fara imigranti, reducerea contingentului fortelor de munca ar putea fi de circa 20 de milioane de persoane - o adevarata prabusire.
De aceea, a crede ca poti asigura dezvoltarea economica a tarii doar bazandu-te pe propriile forte de munca este un lucru total nerealist. Chiar si astazi, pentru a atinge obiectivul trasat de presedintele Putin, privind dublarea Produsului Intern Brut /PIB/, Rusia duce lipsa de milioane bune de muncitori. In aceasta situatie este important sa nu cultivi resentimente impotriva imigratiei, ci sa recunotsi ca ea este necesara, noteaza Janna Zaioncikovskaia, directorul Centrului de studii privind problemele migratiei, intr-un articol publicat de RIA Novosti. Cea mai mare avalansa imigrationista vine spre Rusia dinspre China. Acest lucru se explica prin diferentele enorme dintre potentialurile demografice ale celor doua tari: populatia Chinei din regiunile de langa granita depaseste de mai multe ori populatia din regiunile ruse.
In afara de aceasta, in China, numarul somerilor este foarte mare - el depaseste toata populatia Rusiei la un loc! De aceea, nu este de mirare ca statul chinez cauta tot felul de modalitati pentru a scapa de forta de munca in exces. Si totusi, imaginea privind cine stie ce invadare ingrozitoare a Rusiei de catre chinezi tine de domeniul fantasticului. Potrivit ultimului recensamant al populatiei, in Federatia Rusa exista doar 35.000 de chinezi. Mai degraba, un efect psihologic asupra rusilor il poate avea politica oficiala a Chinei: conceptiile ei, lozinca "pleaca in strainatate", curentul expansionist de acolo. Deocamdata, insa, nu exista nici o expansiune.
Chiar daca i-am lua in calcul pe toti chinezii prezenti in Rusia /inclusiv pe comercianti/, oricum nu vom putea numara mai mult de o jumatate de milion de oameni. Este adevarat, totusi, ca imigrantii chinezi nu sunt distribuiti uniform: este evident ca in partea asiatica a Rusiei ei sunt mai multi. Insa, cea mai mare amenintare demografica la adresa Siberiei si a Rusiei in general nu o reprezinta imigrantii, ci tocmai politica imigrationista a autoritatilor ruse, continua Zaioncikovsakaia. Cand citesti din perceptele ei, vezi ca dupa teza "avem nevoie de imigranti" urmeaza imediat o prevedere privind "inasprirea controlului" - la granite si in alte locuri. Acest lucru vorbeste despre faptul ca statul rus nu vede alte cai de reglementare a problemei migrationiste decat cele prin forta. Desigur, de un control este nevoie, insa esential este sa se asigure un numar suficient de imigranti si integrarea lor in societatea rusa. In urmatoarele doua decenii, pentru o crestere economica sustinuta, Rusia va avea nevoie ca numarul de imigranti sa fie mai mare cu 800.000 de persoane in fiecare an.
O absorbtie rapida a unui numar atat de mare de imigranti este un lucru dificil. Insa, a sosit timpul nu numai sa se vorbeasca despre aceasta, dar sa se si faca ceva si anume sa se creeze o infrastructura corespunzatoare. Astazi, dupa ce presedintele Putin a vorbit despre necesitatea de a crea un climat favorabil pentru imigranti, s-a conturat o tendinta spre liberalizare. Insa lucrurile evolueaza intr-un ritm extrem de lent si s-ar putea solda cu cresterea imigratiei ilegale. Oamenii isi fac o imagine eronata, crezand ca imigrantilor li se va oferi locuinta in detrimentul populatiei autohtone. Insa, de regula, peste tot in lume imigrantilor nu le da nimeni nimic pe gratis.
Ei trebuie sa obtina totul prin propriile puteri. Iar datoria statului este sa asigure punerea in aplicare a celor mai elementare reguli privind inregistrarea si angajarea la locul de munca si sa se preocupe de fondul de spatii de inchiriat ieftine. Care sunt hibele legislatiei ruse privind imigratia? Astazi, cele doua legi rusesti - privind sederea cetatenilor straini pe teritoriul Rusiei si cea privind cetatenia - au devenit o bariera serioasa in calea imigrantilor spre Federatia Rusa. Oamenii sunt nevoiti sa piarda foarte mult timp si mijloace pentru a-si face formele legale de sedere pe teritoriul rus. Drept rezultat, cresterea migrationista din Rusia este la ora actuala mai mica de 100.000 de persoane pe an - o cifra extrem de redusa pentru o tara atat de mare.
Daca si pe viitor imigratia va fi asemeni unui "mic paraias", atunci Rusia nu isi va putea rezolva problemele pe care le are cu lipsa fortei de munca, atentioneaza autoarea articolului. "Ma numar printre optimisti. De exemplu, eu consider ca agresivitatea rusilor fata de imigranti este exagerata", continua Janna Zaioncikovskaia. Afluxul masiv de imigranti, mai ales daca acestia sunt oameni dintr-o cultura total diferita, nu este salutat niciunde in lume.
Este adevarat ca adversitatea fata de "straini" se face astazi resimtita in Rusia mai mult ca in alte tari, insa istoria rusa demonstreaza ca in final lucrurile se linistesc. Atunci cand Rusia a construit Transsiberiana, revendicandu-si in acest fel teritoriile din Siberia si cele din Extremul Orient, in acea regiune se aflau deja chinezi - la granite exista intotdeauna o oarecare contopire a populatiei. Si rusii, si populatiile bastinase au ajuns sa se inteleaga foarte bine cu etnicii chinezi.
De asemenea, trebuie spus ca nu doar chinezii vin in Rusia, ci si rusii se duc in China, pentru a-si desfasura acolo afacerile, pentru a cumpara marfuri. Mai mult decat atat, fluxul rus de pasageri il depaseste de 1,5 ori pe cel chinez. In ceea ce priveste posibila expansiune chineza, semnatara articolului precizeaza ca face parte dintre cei care considera ca timpul imperiilor a trecut. Teritoriul ca atare nu mai suscita atat de mare interes. In viziunea moderna, un "teritoriu" inseamna drumuri, conducte, infrastructura. Altfel ar fi camp salbatic.
Insa, a asimila teritoriile prin infrastructura este un lucru extrem de costisitor si nu oricine s-ar inhama la o asemenea sarcina. Astfel ca teritoriile ruse din Siberia vor ramane ale Rusiei. Un singur lucru este incontestabil: situatia economica va obliga in curand Rusia sa lupte pentru imigranti. Piata globala a fortei de munca din prima jumatate a acestui secol va fi una extrem de concurentiala: pentru "brate de munca straine" Rusia va fi nevoita sa concureze cu Uniunea Europeana /UE/ si SUA. Deocamdata, pe aceasta piata Rusia este un "outsider", conchide autoarea articolului.
ROMPRES /Traducere si adaptare de Adriana Matcovschi - RIA Novosti din 24 noiembrie/
TULBURARI IMINENTE IN NORVEGIA BOGATA IN PETROL (THE NEW YORK TIMES)
Nici un zgaraie-nor stralucitor si nici valuri de muncitori imigranti. Sfidand asteptarile, Oslo, capitala Norvegiei bogate in petrol, nu indica in nici un fel noua prosperitate asigurata de resursele sale de petrol. Iar, potrivit multor economisti, aceasta este vestea buna. Lipsa de opulenta la vedere, spun ei, este un indiciu clar ca Norvegia, prin aplicarea unor foarte abile masuri macroeconomice, a evitat problemele care s-au abatut asupra majoritatii celorlaltor tari ale lumii, care au dat de petrol pe teritoriul lor. Modelul norvegian este unul pe care tari precum Rusia, plina de bani proveniti din petrolul autohton, fac orice pentru a-l urma, comenteaza cotidianul american The New York Times, in editia sa din 19 noiembrie.
Sistemul include asa-numitul Fond Petroleum pentru venitul obtinut de guvern din resursele de petrol, o reglementare fiscala ce stipuleaza cat anume din banii respectivi pot fi cheltuiti si totodata o buna masura a educatiei opiniei publice si a dezbaterilor, in care politicienii si economistii sustin fiecare cu argumentele lor ca Norvegia ar trebui sa evite sa cheltuiasca prea mult din banii publici.
Insa pe masura ce pretul la baril creste si odata cu el sumele incasate de trezoreria norvegiana, presiunile care intra in joc ameninta echilibrul acestui model de manual. Tot mai mult, norvegienii cer ca banii obtinuti din comercializarea resurselor nationale de titei sa fie cheltuiti tot mai liber, daca nu neaparat pe construirea unor zgaraie-nori, cel putin pentru a plati pentru o mai buna infrastructura si pe servicii pe care oamenii le asteapta, stiind ca traiesc intr-una dintre cele mai bogate tari ale lumii. "Pentru mine, este ciudat ca o tara atat de bogata precum Norvegia are drumuri mai proaste decat Suedia", spune Siv Jensen, liderul parlamentar al Fremskrittspartiet, partid populist care a obtinut un procent mare la recentele alegeri generale. "Totodata, mai sunt cateva probleme ramase nerezolvate in materie de ingrijire medicala si asistenta sociala si pe care multe alte tari europene au reusit sa le rezolve - tari care nu castiga din resursele de titei ca noi", mai citeaza cotidianul new-yorkez.
In 1969, Norvegia avea sa descopere titei in adancurile Marii Nordului, iar in prezent este cel mai mare producator de petrol din Europa Occidentala si cel de-al treilea mare exportator de petrol din lume dupa Arabia Saudita si Rusia. In primele sase luni ale acestui an, productia zilnica de titei a fost estimata la 2,95 milioane de barili, in comparatie cu productia Arabiei Saudite, de 10,9 milioane de barili, a Rusiei de 9,3 milioane si a Marii Britanii de 2,1 milioane de barili. In primii ani ca natiune petroliera a lumii, s-a inteles in cercurile politice norvegiene ca noile resurse descoperite prezinta riscuri, dar ofera si oportunitati.
Chiar unii dintre fondatorii Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC), Juan Pablo Perez Alfonso, ministrul venezuelan al energiei, a numit petrolul "excrementul diavolului. Aduce numai probleme". "Priviti la aceasta nebunie", spunea acesta in 1975. "Risipa, coruptie, consum, servicii publice destramate. Si datoria, datoria pe care o vom avea ani de zile de acum". Economistii au botezat aceasta situatie cu sintagma "blestemul resursei", realitatea potrivit careia tarile mai bogate in resurse naturale au performante mai slabe decat cele care au putine resurse naturale proprii. Venezuela si Nigeria se numara printre tarile in care venitul per capita a scazut desi veniturile din petrol au crescut.
In unele cazuri, coruptia este principala cauza a acestui paradox. In Angola, de pilda, potrivit unor studii ale Human Rights Watch si Global Witness, in perioada 1997-2002 guvernul a fost escrocat cu o suma de peste 4 miliarde de dolari. Adesea, simptomele sunt graduale - inflatie si o tot mai mare dependenta de sectorul petrolier in detrimentul celorlalte ramuri industriale - si aceasta din cauza asa-numitului fenomen economic "boala olandeza". Dupa ce Olanda a inceput sa extraga gaz natural din Marea Nordului, in anii `60, valul noilor imbogatiti a dus la cresterea valorii producatorilor olandezi, ceea ce implicit a dus la o crestere a preturilor la bunurile produse in Olanda.
Electronicele autohtone, uneltele, automobilele si industria produselor chimice au cunoscut un declin rapid. Economistii s-au temut ca un fenomen similar are loc acum in tari precum Canada si Azerbaidjan. "Unii se tem ca pe termen lung, veniturile guvernamentale obtinute din petrol vor fi foarte mari", apreciaza Eivind Reiten, director-executiv al companiei Norsk Hydro si fost ministru norvegian al energiei si petrolului. "Daca mecanismul nu este repus la loc pentru a separa acesti bani de bugetul regulat, va fi practic imposibil de gestionat economia norvegiana", citeaza cotidianul american.
Iar sistemul de care fostul oficial norvegian vorbeste a primit multe laude internationale. "Prosperitatea multor tari provenita din petrol a fost folosita pentru a finanta averile colosale ale unora sau pentru 'painea si circul' celor multi", se spune intr-un recent raport realizat de Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD). "Norvegia a evitat ambele capcane." Sistemul norvegian "stabileste un model puternic de politici 'luminate' ce poate fi urmat si de alte tari bogate in resurse naturale", mai noteaza OECD, chiar daca numerosi economisti sunt de acord ca exista unele elemente ce ar putea fi cu greu copiate, cum ar fi absenta prin traditie a coruptiei serioase in Norvegia sau traditia politicii bazate pe consens.
Cea mai vizibila parte a sistemului norvegian este Fondul Petroleum. Din 1996, veniturile obtine din petrol au fost plasate de guvernul norvegian in acest fond, pentru a apara economia nationala de suprainvestitii, toti banii fiind plasati in afara tarii, explica Jarle Bergo, adjunctul guvernatorului Bancii Centrale Norvegiene si cel care gestioneaza Fondul mentionat. De la crearea sa, rezervele fondului au devenit uluitoare: potrivit estimarilor, au depasit de curand 1,28 mii de miliarde de coroane (moneda norvegiana), echivalentul a 190 de miliarde de dolari. "Multe tari au venituri din comercializarea propriilor resurse naturale, venituri care le-au devastat insa economiile", a remarcat si premierul norvegian Jens Stoltenberg. "Obiectivul nostru este sa continuam sa gestionam aceste venituri astfel incat sa pastram forta economiei norvegiene". Cuvintele premierului au greutate si nu doar pentru ca Norvegia este astazi cea de-a doua tara europeana ca nivel de prosperitate, dupa Luxembourg, cu un PIB per capita in 2004 de 40.000 de dolari.
Si mai important, sectoarele economice care nu exporta petrol raman robuste in Norvegia, cu o crestere estimata de 4 procente pentru anul in curs. Pentru a-si proteja economia de amenintarile ridicate atat de "blestemul resurselor" si "boala olandeza", autoritatile norvegiene au inceput sa foloseasca petrolul pentru a mai achita din datoria externa a tarii. Pana in 1995, bilanturile Norvegiei s-au echilibrat si au ramas asa. Sistemul s-a perfectionat in timp. In 2001, guvernul de atunci, condus tot de Soltenberg, a instituit o asa-numita lege fiscala, potrivit careia cheltuielile publice nu trebuie sa depaseasca media veniturilor varsate in fond, calculata sa fie de 4 la suta. Dar nemultumirea este tot mai mare printre norvegieni, desi asistenta sociala este una dintre cele mai generoase din lume. Iar cel mai vizibil semnal s-a vazut la alegerile generale din 12 septembrie, cand partidul populist Fremskrittspartiet, singurul partid care contesta deschis legislatia privind gestionarea banilor proveniti din petrol, a obtinut 22,1 la suta din voturile exprimate.
ROMPRES / Traducere si adaptare de Mimi Noel - The New York Times din 19 noiembrie/
Marti, 22 noiembrie 2005 - ora 17:42
Transnistria si-a creat propria Monetarie (Utro)
Moscova, 22 nov /Rompres/ - Conducerea autoproclamatei Republici Transnistrene Moldovenesti /RTM/ a decis sa demareze crearea propriei Monetarii dupa ce, in timpul unei operatiuni comune, vamesii moldoveni si ucraineni au "arestat" pe teritoriul regiunii Lvov din Ucraina un transport de monede transnistrene in valoare totala de 117.000 de dolari. Banii fusesera fabricati la o monetarie din Polonia, la comanda Bancii Centrale a Transnistriei. Moneda transnistreana nu este inregistrata in Registrul financiar international, iar Banca Nationala a Republicii Moldova, cea imputernicita sa comande productia de bani pentru statul moldovean, nu isi daduse acordul pentru fabricarea de monede pentru Transnistria, noteaza cotidianul rus Utro.
Oficialii de la Chisinau detineau de multa vreme informatii cu privire la faptul ca republica separatista Transnistria isi fabrica moneda in Polonia. Inca in octombrie 2001, presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, se adresase liderului de atunci al Poloniei, Aleksandr Kwasiewski, solicitandu-i informatii oficiale in acest sens, insa un raspuns concret nu a venit nici pana in ziua de azi. Cu toate acestea, insesi autoritatile transnistrene nu au ascuns niciodata faptul ca Tiraspolul fabrica bani in Polonia.
Din aceasta tara monedele ajung in Ucraina pe la granita de vest, iar de acolo - in Transnistria. Ulterior, ambasada Poloniei in Republica Moldova a confirmat ca transportul de monede confiscate pe teritoriul Ucrainei fusesera fabricate pentru autoproclamata RTM pe teritoriul Poloniei, de catre societatea pe actiuni "Monetaria de stat de la Varsovia". Insa, dupa cum se sublinia in comunicatul emis de ambasada Poloniei la Chisinau, "in pofida denumirii sale, aceasta este o companie bursiera, si nu o institutie de stat". Totusi, dupa cum afirma expertii, potrivit regulilor internationale, fabricarea de monede si bani pentru state se realizeaza pe baza unui acord la nivel de stat, semnat intre producator si Banca Centrala a tarii respective.
Tinand cont de aceasta situatie, Transnistria a decis sa nu-si precupeteasca eforturile si sa-si deschida propria Monetarie. Pentru punerea in aplicare a acestei idei a fost nevoie de patru ani de zile, noteaza cotidianul rus. Astfel, in data de 18 noiembrie, la Tiraspol a avut loc lansarea oficiala a propriei productii monetare a autoproclamatei RTM. La ceremonie au luat parte "presedintele" RTM, Igor Smirnov, "presedintele Consiliului Suprem", Grigori Maracuta, si alte oficialitati ale regiunii separatiste.
In acest context, Igor Smirnov nu a ezitat sa le aminteasca jurnalistilor cum, cu un an in urma, "domnul-comunist Voronin a furat moneda noastra transnistreana", referindu-se la retinerea de catre serviciile speciale ale Republicii Moldova a unei incarcaturi de monede trasnistrene care se fabricasera in afara teritoriului autoproclamatei RTM. De asemenea, liderul regiunii separatiste a declarat ca "deschiderea in Transnistria a propriei productii monetare reprezinta inca o veriga la independenta statului nostru, o contributie la securitatea lui".
Smirnov le-a multumit tuturor celor care au contribuit la lansarea productiei monetare a "statului transnistrean" si, in primul rand, "conducerii Bancii Republicane Transnistrene". Pentru o buna functionare a Monetariei, Banca Republicana Transnistreana /BRT/ a creat o serioasa baza tehnico-materiala, a achizitionat aparatura necesara, insusind tehnologiile de fabricare a monedei. In timpul procesului de creare a Monetariei, specialisti transnistreni din Departamentul pentru relatii externe si sociale din cadrul BRT au fost asistati de renumiti experti din diverse tari ale lumii, subliniaza publicatia rusa.
Potrivit mass-media transnistrene, Monetaria va fabrica moneda divizionara de schimb, fiind puse in aplicare toate stadiile de fabricare a monedelor. Un ciclu complet de fabricare a monedelor de schimb va include: decuparea rondelelor de moneda din straifuri de tabla laminate initial la grosimea necesara, prelucrarea lor termica si galvanica, stamparea si ambalarea lor. Implementand aceste procese de fabricatie in Transnistria, BRT a depasit multe Monetarii din lume, care in activitatea lor se limiteaza doar la stadiile finale de fabricare a productiei finite - la stampare si ambalare, sublinia presa transnistreana.
In conditiile nevoii din ce in ce mai mari a economiei transnistrene de mijloace financiare suplimentare - monede de schimb - existenta propriei productii monetare va asigura securitatea economica si financiara a republicii /separatiste/, considera Utro. In autoproclamata RTM, productia de bancnote fusese pusa la punct inca din anul 2000. Astazi, cand in Transnistria exista ambele cicluri de fabricare a banilor, auroproclamata RTM va putea sa-si asigure in totalitate cererea de bani lichizi. In final, cotidianul Utro precizeaza ca autoritatile de la Chisinau nu recunosc banii transnistreni.
ROMPRES/Traducere si adaptare de Adriana Matcovschi - Utro din 22 noiembrie/
Miercuri, 23 noiembrie 2005 - ora 11:01
Operatiunile de incarcare si descarcare manuala, restranse prin dispozitie guvernamentala (Dnevnik)
Sofia, 23 nov /Rompres/ - Un proiect de lege care are ca obiectiv crearea unor conditii de lucru care sa nu prezinte un factor de risc pentru sanatatea umana, in cazul incarcarii-descarcarii manuale a marfurilor, a fost supus atentiei Parlamnetului bulgar. Potrivit documentului, operatiunile de incarcare - descarcare se vor face mecanizat sau automatizat, iar ridicarea si mutarea obiectelor se va efectua manual numai in cazul in care este impozibila folosirea unei modalitati tehnice.
Angajatorul este obligat insa sa reduca la minimum munca manuala. Textul proiectului de lege fost adus la cunostinta anagajatorilor si a organizatiilor de sindicat pentru dezbateri si corectruri suplimentare. Masurile fac parte din regulile europene de securitate si protejare a sanatatii la serviciu, care au inceput sa fie introduse treptat in Bulgaria. Dispozitia se va aplica in cadrul tuturor tipurilor de intrepinderi si la toate locurile de munca, inclusiv in cazul persoanelor care se ocupa cu activitati agricole, de exemplu comerciantii de produse agricole, meseriasii, liber profesionistii. Responsabilitatea pentru punerea in practica a acestei dispozitii o va avea angajatorul.
El este obligat sa-i informeze pe muncitori despre toate posibilele riscuri, de masurile de prevenire si control pe care le-a adoptat si sa organizeze un instructaj. Toate instructiunile date muncitorilor trebuie sa fie facute intr-un limbaj accesibil si sa fie puse la un loc vizibil in apropierea zonei de lucru. Propietarului i se cere sa organizeze munca astfel incat solicitarea fizica sa fie alternata cu perioade de pauza. Muncitorii primesc haine de protectie gratis precum si efective de protectie personale, aferente activitati pe care o depun.
Dispozitia guvernamentala enumera si cerintele speciale la care trebuie sa raspunda personale care se ocupa cu activitati de incarcare-descarcare, intre care interzicerea folosirii alcoolului si a materialelor inflamabile in zona respectiva. Muncitorii trebuie sa fie apti din punct de vedere fizic pentru munca pe care o depun si, daca resimt probleme de sanatate, sa fie trimisi la doctor pentru consultatie. Locurile de munca trebuie sa fie proiectate, dotate, intretinute, controlate, astfel incat sa nu ameninte sanatatea si securitatea personalului. In anexa dispozitiei sunt enumerate cerintele specifice pentru stelaje, rampe, podurile de tranzit, masinile de transport, buncaree si silozuri. S-au introdus si prevederi suplimentare care fac referire la tipul de incarcatura, de exemplu material lemnos, materiale lichide, inflamabile, containere etc. Angajatorul este persoana care alege modalitatea de munca, echiparea.
El dispune modul in care sa fie aranjate marfurile si raspunde de pastrarea distantei necesare dintre ele, folosirea semnalizarilor s.a.m.d. Dispozitia guvernamentala mai stipuleaza si ca marfurile se aseaza in asa fel incat sa reziste la transportarea lor dintr-un loc intr-altul, descarcarea si depozitarea sa nu incurce ventilatia, sa nu obstructioneze accesul la instalatiile electrice si sa nu blocheze accesul persoanelor si al utilajelor s.a.m.d. Circulatia in zona de lucru se realizeaza conform unei scheme si unor reguli, aprobate de catre angajator. Accesul in zona respectiva este marcat prin diferite inscriptionari si semnale luminoase. In cazul in care se transporta animale vii, aceasta dispozitie il obliga pe transportator sa adopte masuri speciale ca animalele sa nu se raneasca. O alta cerinta este si faptul ca trebuie sa se realizeze un control veterinar serios, astfel incat animalele transportate sa nu fie purtatoare de virusi. Intr-un text special se cere in mod expres ca locurile in care au stationat animalele sa fie dezinfectate.
ROMPRES/Traducere si adaptare de Isabela Barzoaga - Dnevnik din 22 noiembrie/
Joi, 24 noiembrie 2005 - ora 13:17
Ungaria sfideaza Bruxelles-ul (El Pais)
Budapesta, 24 nov /Rompres/ - Premierul ungar, Ferenc Gyurcsany, refuza sa accepte imediat disciplina bugetara a Uniunii Europene, noteaza ziarul El Pais. Comisia Europeana a fost sfidata pe fata de Ungaria, una din tarile recent aderate odata cu extinderea Uniunii Europene. Guvernul socialistului Ferenc Gyurcsany refuza hotarat sa accepte imediat disciplina bugetara pe care Bruxelles-ul doreste sa o impuna Ungariei. Budapesta s-a delimitat deja de doi ani de multiplele angajamente de control si va continua sa o faca, cel putin pana in 2008. "Europa nu trebuie sa fie doar cifre", este de parere Ferenc Gyurcsany. "UE suntem cei 25, nu doar Bruxelles-ul".
La Bruxelles s-a insinuat posibilitatea aplicarii de sanctiuni, prin diminuarea indispensabilelor fonduri structurale, insa ungurii sunt de parere ca nu exista nici baza juridica nici acord politic pentru impunerea acestora. Ungaria a devenit o bataie de cap pentru comisarul european pentru politica monetara, spaniolul Joaquin Almunia, gardian al politicilor de control al deficitului. Saptamana trecuta Almunia a subliniat ca situatia financiara a Ungariei este "foarte ingrijoratoare".
Cu un deficit prevazut pentru anul acesta de 6,1 la suta, Ungaria nu este depasita in privinta cifrelor rosii decat de Grecia. Insa in timp ce Atena s-a supus disciplinei solicitate de Bruxelles, Budapesta raspunde ca prioritatile nationale nu indeamna acum la infranare. Ungurii cheltuiesc ca si cum lumea s-ar termina maine: investitii in autostrazi, crearea unui cont de plata extra, planuri de reduceri ale impozitelor pe o perioada de cinci ani, achizitionare de avioane de lupta... Ferenc Gyurcsany, in varsta de 45 de ani si ales premier in septembrie 2004, este combativ. In relatia UE-Ungaria ambele parti sunt inca in proces de adaptare si tatonare.
"Invatam cum sa ne aparam interesele", spune premierul, care avertizeaza asupra riscului ca Bruxelles-ul "sa prejudicieze tarile care au apartinut fostului bloc sovietic si care nu sunt suficient de curajoase pentru a-si apara interesele". Premierul Ferenc Gyurcsany se apara spunand ca actioneaza cum trebuie in fata unor masuri ale Bruxelles-ului pe care le califica drept excesive, pentru ca "Ungaria este flamanda de justitie sociala si modernizare". Expectativele si necesitatile nationale au intaietate in fata cifrelor pe care le impun eurocratii si tinta lor de 3 la suta din deficit. "Europa nu trebuie sa fie doar cifre, ci fapte. Ungaria a obtinut trei succese importante: stabilitate, justitie, modernitate...", a spus el.
Consecintele macroeconomice: un deficit nestavilit, care de la 5,4 la suta din PIB in 2004, va ajunge la 6,1 la suta anul acesta /in pofida angajamentului de a-l stabiliza la 3,6 la suta si va urca la 6,7 la suta in 2006 /guvernul promite 4,7 la suta/ si va friza cifra de 7 la suta in 2007, potrivit Comisiei. Celor care il critica pentru aceasta risipa, Gyurcsany le raspunde: "Ar trebui sa va uitati mai mult la economie si mai putin la deficit".
Economia merge bine, cu o crestere care depaseste cu 2,5-3 la suta media europeana, o inflatie in repliere de pana la 3,6 la suta, o rata a somajului care anul trecut a fost de 6,1 la suta, chiar daca anul acesta va urca la 7 la suta; si o putere de cumparare care va creste in termeni reali in jur de 4 la suta. Il dor pe premierul ungar mai ales criticile lansate la adresa investitiilor in constructia de autostrazi: "Toata lumea ne spune ca trebuie sa construim retele europene de drumuri pentru a spori competitivitatea. Ceea ce facem. Pe de alta parte, pentru noi o suta de kilometri de autostrada inseamna 1 la suta din PIB, in timp ce pentru Spania reprezinta, de exemplu, 0,1 la suta".
Deosebit de acerbe sunt criticile venite din partea guvernatorului Bancii Nationale a Ungariei, Zsigmond Jarai, care in diferite ocazii a calificat politica economica a tarii drept "cancer" si "haos" iar luna trecuta a definit economia ungara ca "cea mai vulnerabila din lume". Ferenc Gyurcsany a replicat "muscandu-si limba": "Cer intregii lumi sa ajute tara, nu sa-i desfiinteze reputatia". Ministrul de finante Janos Veres, a tinut sa remarce ca guvernatorul Jarai a ocupat acelasi post si pe vremea executivul conservator al lui Viktor Orban si ca "opiniile sale au un continut politic: nu sunt independente".
In mai anul viitor vor avea loc alegeri si in functie de acestea se va inregistra o cotitura in activitatea Ungariei, inclusiv in planurile de infranare a cheltuielilor ascunse acum electoratului. "Toti expertii sunt de acord ca trebuie sa existe schimbari din ratiuni politice, insa inaintea alegerilor nimeni nu se incumeta la asa ceva", a marturisit Veres. Ferenc Gyurcsany asigura ca tara este pregatita sa stranga cureaua peste doi sau trei ani in vederea reducerii deficitului la pragul de 3 la suta in 2008, necesar pentru aderarea la euro in 2010.
Este insa un obiectiv greu de atins. Pe de alta parte, Bruxelles-ul este de parere ca sfidarea ungara ar putea determina impunerea de sanctiuni, precum limitarea sau chiar privarea de fonduri structurale. "Sunt speculatii lipsite de temei", a replicat seful guvernului ungar. "Nu cred ca exista vreo putere politica in Europa care sa doreasca aplicarea acestei optiuni. Ungaria nu merita asa ceva", a subliniat Ferenc Gyurcsany. Cum Germania si Franta, doi uriasi din punct de vedere economic si al populatiei, nu indeplinesc nici ei obligatiile bugetare si nu au fost sanctionate pentru aceste abateri, Gyurcsany avertizeaza: "Ceea ce dorim este sa existe dreptate si sa fie judecati toti cu aceeasi masura".
ROMPRES /Traducere si adaptare de Mihaela Nicolaescu - El Pais din 24 noiembrie/
Joi, 24 noiembrie 2005 - ora 10:11
Cum economisesc polonezii? (Gazeta Wyborcza)
Varsovia, 24 nov /Rompres/ - Cel mai mult economisec polonezii din sudul si din estul tarii. Liderul absolut este insa voievodatul Mazowieckie. Locuitorii din Nord-Vestul Poloniei economisesc mai putin. Nu din cauza veniturilor, ci a diferentelor culturale, explica sociologii. Doar 4% din polonezi ar putea sa-si permita un concediu fara plata de un an fara sa aiba necazuri financiare serioase, iar de 2-3 luni doar 12%.
Majoritatea polonezilor nu au nici un fel de economii. La aceste concluzii a ajuns firma de analiza Acxion, care a verificat de doua ori, in iunie si octombrie, inclinatiile polonezilor spre a face economii. De fiecare data a analizat 24 000 de subiecti. Se dovedeste ca inclinatia spre economisirea banilor creste odata cu varsta. Conform statisticii, economul are 30-50 de ani, studii medii sau superioare, familie si venituri peste medie. Are si o casa sau o locuinta si cel putin o masina. Pentru articolele de baza cheltuieste saptamanal 150-250 de zloti (37,3-62,5 euro). Aproape 40% au acasa computer.
Din cercetari rezulta ca cei mai multi economi locuiesc in voievodatul Mazowieckie, dar nici partile de sud si de est ale Poloniei nu stau rau. Pe urmatoarele locuri vin locuitorii voievodatelor Malopolskie, Podkarpackie, Lubelskie si Podlaskie. Acelasi lucru este afirmat si de Robert Moren, purtatorul de cuvant al bancii Pekao SA: "Economisesc in principal locuitorii marilor orase si ai regiunilor bine dezvoltate. Cei mai multi sunt in voievodatul Mazowieckie". Si in opinia purtatorului de cuvant al bancii PKO BP, Marek Klucinski, voievodatul Mazowieckie conduce din punctul de vedere al valorii depozitelor depuse. Cum apar aceste diferente? "In vestul si nordul tarii exista mai multe persoane care desfasoara activitate economica, iar ele prefera sa investeasca, nu sa plaseze economiile in banci", comenteaza dr.
Krzysztof Podemski de la Institutul de Sociologie al Universitatii "Adam Mickiewicz" din Poznan. 60% din subiectii anchetati de Acxiom afirma ca nu au nici un fel de economii. Nivelul scazut al economiilor inseamna ca in Polonia avem venituri reduse, ceea ce nu reprezinta o mare descoperire. Traim in civilizatia consumului. Reclama agresiva si atotcuprinzatoare ne indeamna sa cumparam chiar si cu pretul creditului, nicidecum sa economisim - spune Podemski. Dar adauga: Trebuie sa ne amintim totusi ca orice cercetare privind veniturile, economiile si situatia detinerii de posesiuni este afectata de "greseala nesinceritatii". Oamenii se tem sa spuna adevarul, gandindu-se la hoti sau la oficiul de taxe - spune el.
Din cercetari rezulta ca daca 40% din persoane declara ca au ceva pus deoparte, abia o treime din ele (12%) utilizeaza instrumentele financiare legate de economii - deschid depozite la termen, cumpara actiuni, obligatii sau unitati ale fondurilor de investitii. Ce cred bancile despre acest lucru? In situatia dobanzilor scazute la depozitele la termen, le propunem clientilor alte instrumente financiare, mult mai rafinate, care desi putin riscante, aduc mai mult venit - explica Robert Moren.
El subliniaza totusi ca, si in acest caz, se observa diferente regionale: de aceasta forma de inmultire a banilor beneficiaza mai des locuitorii marilor orase, in special din vestul Poloniei. Locuitorii din est sunt traditionalisti si prefera sa economiseasca tinand banii pur si simplu in cont sau sub forma de valuta straina. Exista inca o diferentiere regionala, observata de Moren. Polonezii din est prefera sa transforme zlotii in dolari, chiar daca valuta aceasta este in scadere. In opinia purtatorului de cuvant al bancii Pekao SA, explicatia este faptul ca multi locuitori din aceasta parte a tarii pleaca sa lucreze in America. Vestul, in schimb, prefera zlotii, iar in regiunile de la granita cu Germania creste valoarea depozitelor in euro.
Estul si Sudul economisesc in dolari, chiar daca acest lucru nu este rational, fiindca acolo domneste mitul dolarului, ca singura valuta adevarata si sigura. Exact asa cum era vazut candva zlotul - explica sociologul Krzysztof Podemski. Acest lucru rezulta din traditia emigrarii pentru paine de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX. Credinta in dolar este intarita si de relatiile apropiate cu tarile vecine din fosta URSS, unde valuta americana este considerata pana astazi un etalon al valorii. Acxiom Polska este parte a corporatiei Acxiom prezenta la bursa NASDAQ, specializata in strangerea si administrarea informatiilor despre consumatori. Acxiom Polska functioneaza pe piata din 1998. In baza sa de date exista informatii despre aproape 2 milioane de gospodarii poloneze.
ROMPRES/Traducere si adaptare de Sabra Daici, Gazeta Wyborcza din 21 noiembrie/
Vineri, 25 noiembrie 2005 - ora 13:37
Angela Merkel doreste sprijinul lui Tony Blair pentru reformarea economica a Europei (The Independent)
Londra, 25 nov /Rompres/ - Noul cancelar german, Angela Merkel, a pus relatia cu Marea Britanie pe picior de egalitate cu traditionala axa pe care Germania o forma cu Franta. Rupand o traditie de 40 de ani, Angela Merkel a declarat in cadrul conferintei de presa sustinute dupa doua ore de discutii cu premierul britanic Tony Blair, in Downing Street, ca "noul guvern german este extrem de interesat de relatii bune si amicale cu Franta, dar nu doar cu ea, ci in mod egal si cu Marea Britanie", citeaza cotidianul britanic The Independent, din 25 noiembrie. De asemenea, Merkel a sugerat ca Germania va sprijini demersul Marii Britanii (care detine in prezent presedintia semestriala a UE) de a asigura reformarea economica a Europei, reforma careia i se opune acerb Franta.
"Fara forta economica, Europa nu va putea sa-si mentina modelul social si de aceea reformele sunt de cea mai mare importanta." Remarcile noului cancelar, facute la doua zile de la investirea in functie, ar putea relansa sperantele Marii Britanii legate de incheierea unui parteneriat tripartit intre Paris-Londra-Berlin, care sa stabileasca agenda unei Uniuni Europene cu adevarat cu puternice. Cancelarul german a abordat diplomatic chestiunea bugetului UE, spunand ca doreste un acord acceptabil pentru toate partile, in cadrul summitului crucial al liderilor UE, ce va avea loc la Bruxelles, luna viitoare, cand premierul Blair va fi tinta unei enorme presiuni de a renunta la rabatul de 3 miliarde de lire sterline de care beneficiaza anual tara sa in ceea ce priveste contributia financiara britanica la bugetul UE.
Cancelarul german a mai spus ca nici o tara nu ar trebui fortata sa accepte un compromis impotriva vointei ei, adaugand ca "nu totdeauna te poti astepta ca una din parti sa fie complet de acord." Desi au fost discutate finantarea UE si negocierile, stagnate acum, privind schimburile comerciale ale Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), Downing Street a comunicat ca intalnirea celor doi inalti demnitari a fost mai degraba o sesiune preliminara de tatonare si cunoastere reciproca decat o negociere detaliata propriu-zisa. Despre bugetul UE, premierul Blair a spus ca, "in mod evident, va fi dificil si dur, dar ca va face tot ce-i sta in putinta pentru a incerca incheierea unui acord. De altfel, noul premier polonez, Kazimierz Marcinkiewicz, i-a spus premierului Blair, in cadrul unei intalniri la Londra, ca cele zece tari intrate in UE in 2004 isi doresc cu ardoare sa se ajunga la un acord in privinta bugetului UE.
Tot el a dezvaluit ca a redactat o scrisoare comuna in care se cerea rezolvarea urgenta a disputei bugetare si a adaugat ca i-a spus omologului sau britanic ca este nevoie de "solidaritate" pentru a depasi "egoismul". Stefan Meller, ministrul polonez de externe, a atras atentia ca un nou esec in privinta viitorului buget al UE ar provoca o reactie dezastruoasa in Europa de Est si a sugerat ca Marea Britanie ar putea pierde sprijinul aliatilor sai traditionali din aceasta regiune. Un esec la Bruxelles, in decembrie, ar fi "o problema extrem de serioasa", adaugand ca acest lucru ar avea un impact profund asupra opiniei publice si atitudinilor fata de UE. Joaquin Almunia, comisarul pentru probleme economice si monetare al UE, a sporit presiunea asupra Marii Britanii pentru a-si schimba pozitia in privinta bugetului.
In opinia sa, un esec luna viitoare ar pune in pericol procesul bugetar, fapt ce ar afecta direct noile state membre. Tot el crede ca Franta si alte state membre au cedat, fiind de acord cu reducerea subventiilor de care beneficiaza in baza Politicii Agricole Comune (PAC), si pe care Marea Britanie vrea sa le reduca si mai mult, daca UE doreste ca ea sa renunte la controversatul rabat. "Daca si alte elemente se misca si rabatul britanic ar trebui", a mai spus comisarul european. "Trebuie sa asiguram situatia in Marea Britanie din punct de vedere financiar, iar rabatul trebuie revizuit". In opinia sa, un esec la Bruxelles ar pute amana planificata extindere din 2007, cand sunt programate sa adere Romania si Bulgaria, dar si negocierile cu Turcia si Croatia. "Toata lumea are nevoie de un compromis si cu totii trebuie sa mergem mai departe", a continuat Joaquin Almunia.
ROMPRES / Traducere si adaptare de Mimi Noel - The Independent din 25 noiembrie/
Vineri, 25 noiembrie 2005 - ora 11:14
Economia va obliga Rusia sa lupte pentru imigranti (RIA Novosti)
Moscova, 24 noiembrie /Rompres/ - Raspunsul la intrebarea "va putea, oare, Federatia Rusa sa valorifice in viitor imensele teritorii ale Siberiei si Extremului Orient fara participarea imigrantilor" nu mai starneste dubii: nu, nu va putea. Pana si un pronostic optimist precum este cel realizat de Organizatia Natiunilor Unite /ONU/ estimeaza ca, in jurul anului 2025 populatia Rusiei va scadea la 138 de milioane. Fara imigranti, reducerea contingentului fortelor de munca ar putea fi de circa 20 de milioane de persoane - o adevarata prabusire.
De aceea, a crede ca poti asigura dezvoltarea economica a tarii doar bazandu-te pe propriile forte de munca este un lucru total nerealist. Chiar si astazi, pentru a atinge obiectivul trasat de presedintele Putin, privind dublarea Produsului Intern Brut /PIB/, Rusia duce lipsa de milioane bune de muncitori. In aceasta situatie este important sa nu cultivi resentimente impotriva imigratiei, ci sa recunotsi ca ea este necesara, noteaza Janna Zaioncikovskaia, directorul Centrului de studii privind problemele migratiei, intr-un articol publicat de RIA Novosti. Cea mai mare avalansa imigrationista vine spre Rusia dinspre China. Acest lucru se explica prin diferentele enorme dintre potentialurile demografice ale celor doua tari: populatia Chinei din regiunile de langa granita depaseste de mai multe ori populatia din regiunile ruse.
In afara de aceasta, in China, numarul somerilor este foarte mare - el depaseste toata populatia Rusiei la un loc! De aceea, nu este de mirare ca statul chinez cauta tot felul de modalitati pentru a scapa de forta de munca in exces. Si totusi, imaginea privind cine stie ce invadare ingrozitoare a Rusiei de catre chinezi tine de domeniul fantasticului. Potrivit ultimului recensamant al populatiei, in Federatia Rusa exista doar 35.000 de chinezi. Mai degraba, un efect psihologic asupra rusilor il poate avea politica oficiala a Chinei: conceptiile ei, lozinca "pleaca in strainatate", curentul expansionist de acolo. Deocamdata, insa, nu exista nici o expansiune.
Chiar daca i-am lua in calcul pe toti chinezii prezenti in Rusia /inclusiv pe comercianti/, oricum nu vom putea numara mai mult de o jumatate de milion de oameni. Este adevarat, totusi, ca imigrantii chinezi nu sunt distribuiti uniform: este evident ca in partea asiatica a Rusiei ei sunt mai multi. Insa, cea mai mare amenintare demografica la adresa Siberiei si a Rusiei in general nu o reprezinta imigrantii, ci tocmai politica imigrationista a autoritatilor ruse, continua Zaioncikovsakaia. Cand citesti din perceptele ei, vezi ca dupa teza "avem nevoie de imigranti" urmeaza imediat o prevedere privind "inasprirea controlului" - la granite si in alte locuri. Acest lucru vorbeste despre faptul ca statul rus nu vede alte cai de reglementare a problemei migrationiste decat cele prin forta. Desigur, de un control este nevoie, insa esential este sa se asigure un numar suficient de imigranti si integrarea lor in societatea rusa. In urmatoarele doua decenii, pentru o crestere economica sustinuta, Rusia va avea nevoie ca numarul de imigranti sa fie mai mare cu 800.000 de persoane in fiecare an.
O absorbtie rapida a unui numar atat de mare de imigranti este un lucru dificil. Insa, a sosit timpul nu numai sa se vorbeasca despre aceasta, dar sa se si faca ceva si anume sa se creeze o infrastructura corespunzatoare. Astazi, dupa ce presedintele Putin a vorbit despre necesitatea de a crea un climat favorabil pentru imigranti, s-a conturat o tendinta spre liberalizare. Insa lucrurile evolueaza intr-un ritm extrem de lent si s-ar putea solda cu cresterea imigratiei ilegale. Oamenii isi fac o imagine eronata, crezand ca imigrantilor li se va oferi locuinta in detrimentul populatiei autohtone. Insa, de regula, peste tot in lume imigrantilor nu le da nimeni nimic pe gratis.
Ei trebuie sa obtina totul prin propriile puteri. Iar datoria statului este sa asigure punerea in aplicare a celor mai elementare reguli privind inregistrarea si angajarea la locul de munca si sa se preocupe de fondul de spatii de inchiriat ieftine. Care sunt hibele legislatiei ruse privind imigratia? Astazi, cele doua legi rusesti - privind sederea cetatenilor straini pe teritoriul Rusiei si cea privind cetatenia - au devenit o bariera serioasa in calea imigrantilor spre Federatia Rusa. Oamenii sunt nevoiti sa piarda foarte mult timp si mijloace pentru a-si face formele legale de sedere pe teritoriul rus. Drept rezultat, cresterea migrationista din Rusia este la ora actuala mai mica de 100.000 de persoane pe an - o cifra extrem de redusa pentru o tara atat de mare.
Daca si pe viitor imigratia va fi asemeni unui "mic paraias", atunci Rusia nu isi va putea rezolva problemele pe care le are cu lipsa fortei de munca, atentioneaza autoarea articolului. "Ma numar printre optimisti. De exemplu, eu consider ca agresivitatea rusilor fata de imigranti este exagerata", continua Janna Zaioncikovskaia. Afluxul masiv de imigranti, mai ales daca acestia sunt oameni dintr-o cultura total diferita, nu este salutat niciunde in lume.
Este adevarat ca adversitatea fata de "straini" se face astazi resimtita in Rusia mai mult ca in alte tari, insa istoria rusa demonstreaza ca in final lucrurile se linistesc. Atunci cand Rusia a construit Transsiberiana, revendicandu-si in acest fel teritoriile din Siberia si cele din Extremul Orient, in acea regiune se aflau deja chinezi - la granite exista intotdeauna o oarecare contopire a populatiei. Si rusii, si populatiile bastinase au ajuns sa se inteleaga foarte bine cu etnicii chinezi.
De asemenea, trebuie spus ca nu doar chinezii vin in Rusia, ci si rusii se duc in China, pentru a-si desfasura acolo afacerile, pentru a cumpara marfuri. Mai mult decat atat, fluxul rus de pasageri il depaseste de 1,5 ori pe cel chinez. In ceea ce priveste posibila expansiune chineza, semnatara articolului precizeaza ca face parte dintre cei care considera ca timpul imperiilor a trecut. Teritoriul ca atare nu mai suscita atat de mare interes. In viziunea moderna, un "teritoriu" inseamna drumuri, conducte, infrastructura. Altfel ar fi camp salbatic.
Insa, a asimila teritoriile prin infrastructura este un lucru extrem de costisitor si nu oricine s-ar inhama la o asemenea sarcina. Astfel ca teritoriile ruse din Siberia vor ramane ale Rusiei. Un singur lucru este incontestabil: situatia economica va obliga in curand Rusia sa lupte pentru imigranti. Piata globala a fortei de munca din prima jumatate a acestui secol va fi una extrem de concurentiala: pentru "brate de munca straine" Rusia va fi nevoita sa concureze cu Uniunea Europeana /UE/ si SUA. Deocamdata, pe aceasta piata Rusia este un "outsider", conchide autoarea articolului.
ROMPRES /Traducere si adaptare de Adriana Matcovschi - RIA Novosti din 24 noiembrie/
Alte articole din aceeasi categorie
Articolul apare in urmatoarele categorii:
Produse recomandate