Iata o carte* care se adreseaza specialistilor. Pentru toti ceilalti, poate reprezenta o incercare de a aprofunda o serie de teorii privind ratiunea de a fi a institutiilor - ca forme de organizare sociala. Autoarea face o analiza critica, detaliaza si dezvolta numeroasele opinii exprimate pe marginea subiectului. Ea face stiinta, ceea ce presupune din partea cititorului un bagaj minim de cunostinte care insumeaza nu mai putin de 17 pagini de bibliografie.

Nelinistea cititorului obisnuit este aceea ca este pus in fata unor adevaruri fundamentale pe care nu reuseste sa le descifreze in totalitate. Relatia individ-societate, intermediata si conditionata de institutii (in sens larg), genereaza in mod firesc o permanenta preocupare in randul tuturor categoriilor de oameni. Pentru ca, sa nu uitam, omul este un animal social. Iar institutiile isi au rolul lor bine definit in ecuatia sociala. Ceea ce inseamna ca poate ar trebui facut un pas mai departe si explicate publicului larg, intr-o maniera accesibila, caracteristicile definitorii ale institutiilor - asa cum sunt ele prezentate de catre autoare:

• Institutiile nu pot gandi singure
  
• Institutiile se bazeaza pe analogii
  
• Institutiile confera identitate
  
• Institutiile uita si isi amintesc
  
• Institutiile impun clasificari
  
• Institutiile iau decizii capitale
  

* Cum gandesc institutiile - Mary Douglas; Colectia Sociologie - Antropologie, editura Polirom, 2002

Recenzie de Liliana Bolan - B & B Expert COM