Model de actiune oblica (indirecta sau subrogatorie)
Producator: Cabinet de avocatura ColtucPrezentare Model de actiune oblica (indirecta sau subrogatorie)
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a)_, domiciliat(a) în_ în numele debitorului(oarei) meu(mele)_, domiciliat(a) în_, chem în judecata si personal la interogatoriu
pe paratul(a)_domiciliat(a) în_, pentru:
1) Revendicarea imobilului casa, situat în_, în valoare de lei;
2) Rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr._ din_de Notarul public_si obligarea sa la restituirea bunului vândut;
3) Rezilierea contractului de închiriere nr._din cât si evacuarea sa din imobil si plata sumei de lei, reprezentând chiria restanta;
4) Constatarea ca dreptul de a cere executare silita a creantei de_lei este prescris etc.
Cer ca în cauza sa fie citat si debitorul(oarea), domiciliat(a) în_ pentru ca hotarârea pronuntata sa-i fie opozabila.
Cer, de asemenea, obligarea pârâtului(ei) la plata cheltuielilor de judecata.
în fapt, sunt creditorul debitorului(oarei)_ care îmi datoreaza suma
de lei, creanta care este certa, lichida si exigibila, dovada pe care o fac cu copia hotarârii judecatoresti nr._din data de_, pronuntata de_, învestita cu
formula executorie.
Debitorul(oarea. este insolvabil(a) si, stiindu-se urmarit(a), nu are interesul, refuza sau cu rea-credinta nu întelege sa cheme în judecata pe pârât(a) pentru a readuce în patrimoniu un bun pe care eu îl pot urmari în vederea executarii creantei pe care o am împotriva sa.
De aceea, având un interes serios si legitim, ma vad obligat(a) ca, în locul de-bitorului(oarei)_, sa chem în judecata pe parât(a) pentru:
1) revendicare, respectiv a fi obligat(a) sa respecte dreptul de proprietate si posesie al debitorului(oarei) asupra imobilului casa pe care-l detine fara nici un drept;
2) rezolutiunea contractului de vânzare-cumparare a unei motociclete pe care o foloseste, dar refuza sa plateasca pretul debitorului(oarei) si obligarea la restituirea motocicletei;
3) rezilierea contractului de închiriere nr._din data de_, deoarece
cu rea-credinta nu si-a achitat chiria începând cu dat_, cât si evacuarea sa
si obligarea la plata chiriei restante în suma d_lei, calcul_lei lunar, cât
este prevazut în contractul de închiriere;
4) constatarea ca dreptul la executare împotriva debitorului(oarei) de la care pretinde plate sumei de _____ lei este prescris.
In drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 974 C. civ.
Dovada actiunii înteleg sa o fac cu acte, martori, raspunsurile pârâtului(ei) la interogatoriul ce i se va lua.
Depun actiunea în trei exemplare, pentru a fi comunicata pârâtului(ei) si debitor ului(o ar ei), timbru fiscal în valoare de lei si timbrul judiciar în valoare de lei.
Anexez copia actului din care reiese ca sunt creditorul debitorului(oarei)_si
copia contractului de vânzare-cumparare, închiriere etc.
Rog a fi citat(a) pârâtul(a) cu mentiunea prezentarii la interogatoriu.
Data depunerii_
Semnatura_
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI _
Explicatii teoretice
ACTIUNEA OBLICA (INDIRECTA SAU SUBROGATORIE)
1. CONCEPT SI REGLEMENTARE
în cadrul realizarii creantei, sunt situatii în care creditorii constata ca debitorul (în special cei care datoreaza creante mai mari), stiindu-se urmarit permanent sau periodic pentru a se stabili daca nu cumva a dobândit bunuri urmaribile, nu mai are interesul sa dobândeasca asemenea bunuri. El stie ca daca ar actiona împotriva unui tert si ar obtine câstig de cauza, ceea ce ar duce la dobândirea unor bunuri, aceasta nu i-ar fi folositoare, pentru ca ar urma sa fie urmarit de creditorii sai pentru plata datoriilor pe care le are. De aici dezinteresul sau reaua-credinta de a chema în judecata terta persoana pentru a obtine recunoasterea unui anumit drept.
în alte situatii, debitorul se dovedeste neglijent sau nepriceput în valorificarea si apararea anumitor drepturi pe care le are împotriva unor terte persoane.
Datorita acestei pozitii pasive, neglijente, a nepriceperii sau relei-credinte, debitorul poate deveni insolvabil sau se poate mentine în aceasta situatie, ceea ce afecteaza interesele creditorilor care nu-si pot realiza creantele pe care le au împotriva lui.
Pentru a se înlatura efectele negative datorate comportarii neglijente, nepriceperii sau relei-credinte a unor debitori, prin lege s-a stabilit dreptul creditorilor, substituindu-se debitorului lor, de a exercita toate drepturile sau actiunile patrimoniale neexercitate de acesta.
Acest instrument juridic, denumit actiune oblica, al carui obiect trebuie sa fie licit si posibil si care are la baza dreptul de gaj general al creditorului, constituie un mijloc preventiv de aparare împotriva pericolului insolvabilitatii debitorului, scopul sau fiind conservarea patrimoniului debitorului inactiv.
Actiunea oblica are în vedere valorificarea drepturilor si a actiunilor patrimoniale aflate în pericol din cauza inactivitatii debitorului.
Astfel, potrivit principiului înscris în dispozitiile art. 1718 C. civ., „oricine este obligat personal este tinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare\"} în baza textului citat, creditorii au un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului, respectiv asupra bunurilor apartinând debitorului, ce nu sunt exceptate de la urmarire, drept ce le confera totodata, potrivit art. 974 C. civ., posibilitatea de a exercita toate actiunile debitorului lor, în afara de acelea care-i sunt exclusiv personale. Astfel, în situatia când printr-un antecontract, un mostenitor s-a obligat sa vânda altei persoane, primind si pretul vânzarii sau o parte din pret, un imobil asupra caruia are un drept de proprietate în indiviziune cu alti mostenitori, persoana beneficiara a antecontractului constituie un creditor în sensul dispozitiilor art. 1718 C. civ., si are dreptul, pe calea actiunii oblice, sa ceara în locul mostenitorului vânzator, iesirea din indiviziune pentru a obtine realizarea obligatiei asumate de acesta din urma prin conventie de vânzare-cumparare.
Creditorii pot fi privilegiati sau chirografari.
Creanta creditorilor privilegiati este garantata, în virtutea legii, de o garantie reala (drept de retentie, ipoteca, privilegiu sau gaj) sau personala (fidejusiune, solidaritate, indivizibilitate etc.). Nu acelasi lucru se întâmpla în cazul creditorilor chirografari, a caror creanta nefiind însotita de o garantie reala sau personala, sunt cei mai expusi în cazul în care în patrimoniul debitorului nu gasesc bunuri urmaribile.
1. SEDIUL MATERIEI. Temeiul juridic al actiunii oblice îl constituie disp. art. 974 C. civ., potrivit caruia „creditorii pot exercita toate drepturile si actiunile debitorului lor, afara de acelea care-i sunt exclusiv personale\"
Din lectura textului citat reiese ca aceasta actiune se exercita în justitie de creditori în locul debitorului lor inactiv, în scopul valorificarii unui drept al debitorului si de aceea i se mai spune actiune indirecta sau subrogatorie.
2. PARTILE. Dreptul de a sesiza instanta judecatoreasca cu actiune oblica îl are orice creditor, chiar si atunci când ar avea o cale mai lesnicioasa pentru realizarea creantei, ca, de exemplu, poprirea sumelor datorate debitorului de catre alti debitori ai sai. Cu toate acestea, la actiune oblica recurg, de regula, numai creditorii chirografari ale caror creante nu sunt însotite de nici o garantie reala sau personala, dar, având drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului, au interesul sa actioneze substituindu-se debitorului neglijent, nepriceput sau de rea-credinta.
Calitatea procesuala pasiva o are terta persoana împotriva careia trebuia introdusa actiunea de catre debitor. Spre exemplu, se poate cere rezolutiunea unui contract pentru neplata pretului de catre terta persoana debitorului, bunul vândut revenind în patrimoniul debitorului; se revendica un bun de la persoana care-1 poseda, ce revine tot în patrimoniul debitorului; se formuleaza contestatie împotriva unei executari prescrise, pornita de un alt creditor si astfel bunurile sechestrate nu mai pot fi vândute la licitatie publica, ramânând în patrimoniul debitorului, supuse gajului general al celorlalti creditori; se urmareste un chirias al debitorului pentru a-i achita chiria restanta etc.
3. CONDITII PENTRU ADMISIBILITATEA ACTIUNII. Pentru ca actiunea oblica sa fie admisa, creditorul, în calitatea sa de reclamant, trebuie sa faca dovada, prin mijloacele de proba admise de lege (interogatoriu, martori, înscrisuri) ca sunt îndeplinite urmatoarele conditii:
1) Sa fie vorba de drepturi ce se afla în patrimoniul debitorului3 pe cale a se pierde datorita pasivitatii acestuia;
2) Debitorul este sau poate deveni titularul unui drept daca nu da dovada de pasivitate sau nu refuza a-si exercita el însusi dreptul sau actiunea careia i se subroga creditorul. Spre exemplu, debitorul refuza sa introduca actiune în revendicare, în rezolutiune, în reziliere, în pretentii, o contestatie la executare, în cadrul careia sa se constate ca dreptul la executare apartinând altui creditor este prescris etc.
De asemenea, când printr-un antecontract un mostenitor s-a obligat sa vânda altei persoane - primind si parte din pret - constructia asupra careia are un drept de proprietate în indiviziune cu alti comostenitori si sa efectueze toate demersurile pentru a deveni unic proprietar asupra constructiei si a-i elibera act apt pentru intabulare, dar nu-si îndeplineste obligatiile asumate, creditorul persoanei beneficiare a antecontractului are dreptul ca, pe calea actiunii oblice, sa ceara în locul acesteia iesirea din indiviziune;
3) Sa existe un pericol de insolvabilitate a debitorului, în cazul în care s-ar pierde dreptul pe care - din nepasare, neglijenta sau rea-credinta - nu întelege sa-l exercite personal, creditorul fiind nevoit sa actioneze prin subrogare, în numele sau;
4) Este vorba de o actiune patrimoniala, privitoare la drepturi existente în patrimoniul debitorului, si nu de drepturi personale nepatrimoniale (actiunea de divort, actiuni privind starea civila si capacitatea persoanei, actiunea în stabilirea filiatiei si tagada paternitatii etc.) sau drepturi patrimoniale, dar cu obiect neurmaribil (de exemplu, dreptul la pensia de întretinere);
5) Creditorul are un interes legitim si serios, pentru ca debitorul este insolvabil sau nu doreste sa devina solvabil, ori este solvabil si, neaparându-si un drept, poate deveni insolvabil si deci dreptul sau de urmarire asupra unor bunuri sa fie periclitat.
Daca pârâtul dovedeste ca debitorul este solvabil, înseamna ca reclamantul nu probeaza existenta interesului serios si legitim, actiunea urmând a fi respinsa.
6) Creanta sa fie certa, lichida, adica cuantumul ei este precis determinat, si exigibila, adica ajunsa la scadenta.
Ca o concluzie la aceste conditii, retinem ca pe calea actiunii oblice se pot exercita numai drepturile ce se afla în patrimoniul debitorului si sunt în pericol de a se pierde din cauza pasivitatii sale. Creditorii nu pot sa exercite drepturile cu caracter exclusiv personal, a caror exercitare implica o apreciere subiectiva din partea titularului lor.
Actiunea oblica sau subrogatorie având ca scop aducerea unor valori în patrimoniul debitorului, exercitarea ei este conditionata nu numai de existenta unei creante certe, lichide si exigibile, dar si de neexercitarea dreptului de catre debitor, cât si de un interes legitim si serios pe care-1 are creditorul, deoarece daca debitorul este solvabil o atare actiune este lipsita de interes.
4. SESIZAREA INSTANTEI. Cererea de chemare în judecata se formuleaza de catre creditor, care actioneaza în numele debitorului sau, împotriva tertei persoane, care are calitatea procesuala pasiva de parte pârâta.
Creditorul nu este obligat sa dovedeasca ca este titularul unui titlu executoriu si nici ca ar fi pus în întârziere pe debitor.
De asemenea, nu este nevoie ca debitorul sa fie citat în instanta, dar este recomandabil, pentru ca hotarârea sa-i fie opozabila.
Deci, fiind vorba de exercitarea dreptului unei alte persoane, se recomanda ca prin cererea de chemare în judecata sa se ceara si citarea acestei persoane, respectiv a debitorului, care poate formula unele aparari, întrucât hotarârea pronuntata de instanta si ramasa definitiva îi devine opozabila si îl împiedica sa tranzactioneze fraudulos cu pârâtul.
Creditorul reclamant trebuie sa precizeze obiectul actiunii si sa dovedeasca ca sunt îndeplinite conditiile pentru admisibilitatea actiunii sale, dovada putând fi facuta prin orice mijloc de proba admis de lege.
Solutionarea litigiului este de competenta judecatoriei în a carei raza teritoriala îsi are domiciliul pârâtul (art. 5 C. proc. civ.), iar în cazul unor bunuri mobile (de exemplu, revendicare imobiliara), competenta apartine instantei în a carei circumscriptie teritoriala se afla situate bunurile imobile (art. 13 C. proc. civ.).
Daca este vorba de o datorie provenind din închirierea unor nave preluate în contracte bare-boat, competenta apartine tribunalelor, sectia comerciala.
Timbrarea actiunii se face la valoarea obiectului sau.
5. JUDECAREA PRICINII ÎN FOND. Actiunea oblica (subrogatorie. se judeca dupa normele dreptului comun (art. 125 - 254 C. proc. civ.).
In cadrul dezbaterii judiciare pârâtul, ca si reclamantul, se poate folosi în aparare de orice mijloc de proba admis de lege. Pârâtul poate opune reclamantului toate apararile si poate invoca toate exceptiile pe care le-ar fi putut opune debitorului în numele caruia a fost actionat în judecata.
6. EFECTELE HOTARÂRII JUDECATORESTI. în cazul admiterii actiunii, chiar daca aceasta este formulata de un singur creditor, si sunt mai multi, ea profita tuturor creditorilor, pentru ca bunul care a format obiectul litigiului este readus în patrimoniul debitorului, sporind gajul general al tuturor creditorilor. în felul acesta, admiterea actiunii oblice nu favorizeaza pe creditorul reclamant, caruia nu i se creeaza un drept de preferinta fata de ceilalti creditori cu privire la bunul readus în patrimoniul debitorului.
De asemenea, admiterea actiunii nu înseamna indisponibilizarea bunurilor readuse în patrimoniul debitorului, acesta pastrându-si dreptul de a administra (de exemplu, închirierea unei suprafete locative, sau dreptul de dispozitie (de pilda, poate vinde sau schimba bunul), cu conditia sa nu încheie acte frauduloase care sa diminueze patrimoniul în dauna creditorilor. Daca, totusi, debitorul recurge la asemenea acte, de dispozitie, prin care sa-si micsoreze patrimoniul sau sa devina insolvabil, creditorii au la dispozitie o alta actiune, numita paulia-na revocatorie.
Model 2
ACTIUNEA OBLICA (INDIRECTA SAU SUBROGATORIE)
Domnule Presedinte, [1]
Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant, în numele debitorului meu_, chem în judecata pe pârâtul [3]_si pe pârâtul_, domiciliati în_, pentru ca prin hotarârea ce o veti pronunta sa dispuneti_ [4]
De asemenea, solicit obligarea ambilor pârâti la plata cheltuielilor de judecata. [5]
Motivele actiunii sunt urmatoarele:
Motivele de fapt [6]:_
Temeiul de drept [7]: îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 974 C. civ. raportat la_
Probe [8]: în dovedirea pretentiilor solicit încuviintarea probelor cu _, pe aspectul_
Anexez, în copie certificata, urmatoarele înscrisuri:_____,
precum si chitanta de plata a taxei judiciare de timbru de lei si
timbrul judiciar de lei. [9]
Semnatura,
Domnului Presedinte al Judecatoriei/Tribunalului [10]
Explica?ii teoretice
[1] Natura juridica. Actiunea oblica este acea actiune în justitie pe care creditorul o exercita pentru valorificarea unui drept care apartine debitorului sau, conducând la acelasi rezultat ca si în cazul în care debitorul însusi si-ar fi valorificat acel drept Natura actiunii difera în functie de obiectul acesteia: reala, daca se revendica un imobil sau se cere rezolutiunea vânzarii în numele debitorului-vânzator; personala, daca se pretind despagubiri pentru prejudiciul cauzat printr-un fapt ilicit sau pentru neexecutarea ori executarea cu întârziere a unui contract; mixta, daca se cere rezolutiunea unui contract prin care se transmite sau se constituie un drept real imobiliar, cu conditia ca debitorul reclamantului sa nu fie vânzatorul din contractul ce se cere a fi rezolvit.
[2] Calitate procesuala activa (reclamant) are creditorul care justifica un interes în valorificarea drepturilor subiective ale debitorului sau, cu exceptia celor strict personale.
[3] Calitate procesuala pasiva (pârâti) au subiectul pasiv al drepturilor subiective ce se tind a se valorifica prin actiune (de exemplu cel caruia i se imputa încalcarea dreptului de proprietate al debitorului reclamantului, autorul faptei ilicite cauzatoare de prejudicii etc.), precum si debitorul în numele caruia se porneste actiunea, spre a-i fi opozabila hotarârea.
[4] Obiectul actiunii. Pe calea actiunii oblice creditorul poate valorifica orice drept care apartine debitorului sau, cu exceptia celor strict personale, fie nepatrimoniale (drepturile parintesti, dreptul la stabilirea filiatiei, drepturile decurgând din starea civila), fie patrimoniale, dar a caror exercitare implica o apreciere subiectiva din partea titularului lor (cum ar fi dreptul de a cere revocarea unei donatii pentru ingratitudine) sau care au un obiect neurmaribil (cum ar fi dreptul la pensie de întretinere, dreptul de abitatie etc.). Astfel, reclamantul va putea cere obligarea pârâtului sa lase debitorului sau (celalalt pârât în cauza) în deplina proprietate si linistita posesie un imobil al acestuia sau, dupa caz, rezolutiunea unui contract de vânzare-cumparare încheiat între pârâti, rezilierea unui contract de închiriere încheiat între pârâti, plata de despagubiri catre debitorul sau constând în repararea prejudiciului pe care debitorul debitorului sau l-a cauzat acestuia prin fapta sa culpabila etc.
[5] Cheltuielile de judecata. Apreciem ca ambii pârâti trebuie sa suporte cheltuielile de judecata în cazul admiterii actiunii oblice, deoarece la baza acordarii cheltuielilor de judecata sta culpa procesuala a partii care a provocat procesul, ori nu numai pârâtul în sarcina caruia se stabileste obligatia reclamata prin actiune este în culpa procesuala, ci în aceeasi situatie se afla si celalalt pârât, respectiv debitorul reclamantului, care, prin atitudinea sa pasiva, în sensul ca nu a actionat el însusi pentru protejarea drepturilor sale, l-a determinat pe reclamant sa actioneze în numele sau.
[6] Motivele de fapt ale actiunii difera în functie de obiectul acesteia, fiind, dupa caz, cele proprii actiunii în revendicare imobiliara, ale actiunii în raspundere civila delictuala sau contractuala, ale actiunii în rezolutiunea sau în rezilierea unui contract etc.
Distinct de acestea, se va face mentiune despre îndeplinirea conditiilor proprii intentarii actiunii oblice si anume:
a) debitorul este inactiv, adica nu a intentat el însusi actiunea pe care o putea intenta; dupa pornirea actiunii de catre creditor, debitorul o poate prelua, astfel ca el devine titularul actiunii, caz în care creditorul poate totusi sa ramâna în proces, alaturi de debitor, pentru aparararea propriilor interese;
b) creditorul are un interes serios si legitim pentru intentarea actiunii, ceea ce este cazul atunci când debitorul este insolvabil;
c) creanta creditorului trebuie sa fie certa, lichida si exigibila, adica existenta ei sa fie neîndoielnica, cuantumul determinat si sa fi ajuns la scadenta.
[7] Temeiul de drept este dat de art. 974 C. civ. - regula cadru -, care se întregeste cu dispozitiile speciale din materia careia i se circumscrie obiectul actiunii, de exemplu art. 480 C. civ. pentru actiunea în revendicare imobiliara, art. 1020-1021 C. civ. pentru rezolutiune si reziliere etc.
[8] Probe. Probatoriul difera în functie de obiectul actiunii, fiind, dupa caz, cel propriu actiunii în revendicare imobiliara, actiunii în raspundere civila delictuala sau contractuala, actiunii în rezolutiune sau reziliere etc.
[9] Timbrajul. Taxa judiciara de timbru difera în functie de obiectul actiunii -daca acesta este evaluabil în bani, taxa judiciara de timbru se calculeaza la valoare, conform OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicata în Monitorul Oficial nr. 392 din 29 iunie 2013, iar daca acesta nu este evaluabil în bani se datoreaza taxa judiciara de timbru fixa stabilita de aceeasi lege pentru categoria respectiva de actiuni.
Timbrul judiciar difera în functie de valoarea obiectului cererii, conform dispozitiilor art. 3 alin. (1) si (2) din O.G. nr. 32/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.
[10] Instanta competenta:
a) teritorial - instanta competenta difera în functie de natura actiunii. De exemplu, daca actiunea este reala (în revendicare imobiliara sau în rezolutiunea contractului de vânzare-cumparare ceruta în numele debitorului-vânzator) instanta competenta se determina prin aplicarea regulii de competenta teritoriala absoluta prevazuta de art. 13 C. proc. civ., iar daca actiunea este personala sau mixta (în raspundere civila delictuala sau contractuala, în anularea unui contract cu titlu oneros etc.) instanta competenta se determina prin aplicarea regulii generale de competenta teritoriala prevazute de art. 5 C. proc. civ. si, dupa caz, a regulilor de competenta teritoriala alternativa prevazute de art. 10C. proc. civ.;
b) material - instanta competenta difera dupa cum actiunea este sau nu evaluabila în bani. Daca actiunea nu este evaluabila în bani, competenta materiala apartine în exclusivitate judecatoriei, iar daca actiunea este evaluabila în bani competenta materiala se împarte între judecatorie si tribunal, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ., respectiv art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ.
Pentru a vizualiza datele companiei
C************************************
va rugam sa va autentificati accesand urmatorul buton:
LoginC************************************
va rugam sa va autentificati accesand urmatorul buton:
PRODUSE ASEMANATOARE CU MODEL DE ACTIUNE OBLICA (INDIRECTA SAU SUBROGATORIE)
Model de actiune pauliana (revocatorie)
Model 1
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a)_, domiciliat(a) în_, chem în judecata si personal la ...
Model de cerere de chemare în jude...
MODEL DE CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATA
Prezentam un singur model de cerere de chemare în judecata care ...
Model de actiune în regres
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a)_, domiciliat(a) în_, chem în judecata si personal la interogatoriu pe ...
Model de actiune în regres
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a)_, domiciliat(a) în_, chem în judecata si personal la interogatoriu pe ...
Model de actiune în declararea sau...
MODEL DE CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATA
Prezentam un singur model de cerere de chemare în judecata care ...
MODEL DE CERERE RECONVENTIONALA
MODEL DE CERERE RECONVENTIONALA
Instanta
Sectia
Dosar nr. /
Termen la data de_
Domnule Presedinte, ...
Model de actiune în rezolutiune
MODEL DE CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATA
DOMNULE PRESEDINTE
Subsemnatul (a)_, domiciliat(a) în_, chem ...
Model de actiune în constatare nul...
MODELE DE CERERI DE CHEMARE ÎN JUDECATA ÎN MATERIA NULITATII
1. Pentru constatarea nulitatii ...
MODEL DE ÎNTÂMPINARE LA CERE...
ÎNTÂMPINARE LA CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATA
Instanta_
Sectia_
Dosar nr. /
Termen la data ...
MODEL DE ACTIUNE OBLICA (INDIRECTA SAU SUBROGATORIE) ESTE LISTAT IN:
MODEL DE ACTIUNE OBLICA (INDIRECTA SAU SUBROGATORIE) - PRODUSE SIMILARE