Revital-Ta Activator Anti-Aging *60cps

 TELOMERII, TELOMERAZA SI PROCESUL DE IMBATRANIRE

Postulat: “Ramanem tineri atata timp cat celulele noastre sunt tinere. Traim atata timp cat traiesc celulele noastre.”

Telomerii sunt secvente de ADN aflate la capetele cromozomilor, ca un fel de teaca protectoare. Au fost comparati cu micile bucati de plastic care protejeaza capetele sireturilor impiedicand destramarea acestora. Cromozomii contin materialul genetic. Destramarea cromozomilor poate conduce la deteriorarea acestora si deci alterarea materialului genetic sau la fuzionarea cu alti cromozomi conducand la un ADN mutant.


In 1961 savantul Hayflick afirma ca inbatranirea (senescenta) este un stadiu marcat de fenomene de alterare morfologica si biochimica in care celulele corpului inceteaza sa se mai prolifereze pentru ca au depasit o limita - limita vietii replicative. Replicarea (inoirea) celulelor este un proces prin care o celula se divide intr-una “noua” care teoretic ar trebui sa fie identica, si in special ar trebui sa contina o copie identica a ADN-ului. James Watson, descoperitorul ADN-ului a observat ceea ce el numea “problema replicatiei terminale”, adica incapacitatea de a se copia corect tot ADN-ul, ramanand necopiat un mic fragment din teaca aflata la capatul acestuia, teaca ulterior denumita telomer. Savantul rus Olovnikov gasea legatura intre problema replicatiei terminale si senescenta celulara descrisa de Hayflick. Pentru Olovnikov \"problema replicatiei terminale\" era cauza scurtarii progresive a capetelor cromozomilor (telomerii) functionand ca un “ceas molecular” care stabileste numarul maxim de diviziuni celulare de-a lungul vietii, controland deci in mod direct procesul imbatranirii si durata vietii unui individ.

Diviziunea si replicarea celulara este procesul natural prin care celulele sunt inlocuite in mod regulat cu unele noi. Dar, asa cum a afirmat Hayflick, o celula se poate replica doar de un numar limitat de ori, definind varsta fiziologica si durata de viata a fiecaruia. Acest numar limitat de diviziuni este dependent de lungimea telomerilor. Bazat pe teoria limitei Hayflick si pe ultimele statistici, omul ar putea atinge varsta cronologica de aproximativ 120-125 de ani. Dupa fiecare diviziune celulara telomerii se scurteaza. In timp, telomerii se scurteaza pana la limita maxima cand celula primeste semnalul de “stop” si nu se mai divide. Se instaureaza in fapt fenomenul de inbatranire (senescenta) cand, celulele incep sa inbatraneasca pana cand mor (apoptoza). In cazurile in care insa telomerul este prea scurt dar celula totusi continua sa se mai divida, cromozomul se “destrama” conducand la o celula nefunctionala sau fuzioneaza cu alti cromozomi conducand la instabilitate genomica putand astfel initia cancerul.

Cum fiecare individ este diferit genetic si totodata traieste intr-un mediu pshiho-fizic diferit, procesul de scurtare a telomerilor difera de la un individ la altul, rezultand intr-o durata de viata variabila de la un individ la altul.